ICCJ. Decizia nr. 2132/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 309/2002. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.2132/2004
Dosar nr. 5071/2003
Şedinţa publică din 27 mai 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 253 din 28 octombrie 2003, a admis acţiunea formulată de reclamantul H.I.; a anulat hotărârea nr. 101/2002, emisă de Casa Judeţeană de Pensii Braşov şi a obligat pârâta să emită o nouă decizie, prin care să constate că perioada 24 decembrie 1957 – 20 decembrie 1959 se încadrează în prevederile art. 1 din Legea nr. 309/2002.
S-a reţinut că potrivit datelor din livretul militar, reclamantul a efectuat stagiul militar în calitate de muncitor într-un detaşament de muncă, nefiind instruit, astfel că beneficiază de prevederile Legii nr. 309/2002.
Împotriva sentinţei a declarat recurs Casa Judeţeană de Pensii Braşov, susţinând, în esenţă, că reclamantul nu a efectuat stagiul militar în detaşamente de muncă din cadrul Direcţiei Generale a serviciului Muncii, pentru a beneficia de prevederile Legii nr. 309/2002.
Recursul este fondat.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 309/2002, beneficiază de prevederile prezentei legi, persoana, cetăţean român, care a efectuat stagiul militar în detaşamentele de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 – 1980.
În cauză, din livretul militar al reclamantului rezultă că acesta, în perioada 24 decembrie 1957 – 20 decembrie 1959, a efectuat stagiul militar în unităţi militare (U.M. 01772), de unde a fost lăsat la vatră.
Or, militarii care au menţionat în livretul militar sau în fişa de evidenţă personală, că au satisfăcut stagiul militar în unităţi militare, nu au făcut parte din Direcţia Generală a Serviciilor Muncii, pentru a beneficia de dispoziţiile Legii nr. 309/2002.
În consecinţă, soluţia adoptată de prima instanţă este nelegală şi netemeinică, iar recursul, fondat, urmând să fie admis, casată sentinţa şi respinsă acţiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Braşov împotriva sentinţei nr. 253/F din 28 octombrie 2003 a Curţii de Apel Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi pe fond, respinge acţiunea.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 mai 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2131/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2133/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
