ICCJ. Decizia nr. 2767/2004. Contencios. Anulare act control financiar. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV

Decizia nr.2767/2004

Dosar nr. 2908/2003

Şedinţa publică din 10 iunie 2004

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

SC E.T. SA Vulcan a solicitat anularea deciziei nr. 37 din 19 februarie 2003, emisă de Ministerul Finanţelor Publice şi a procesului-verbal de control încheiat la 8 noiembrie 2002, de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Hunedoara.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că actele administrative atacate sunt nelegale, întrucât s-a făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor OUG nr. 217/1000 şi ale HG nr. 402/2000, potrivit cărora cheltuielile pe care le-a efectuat pentru achiziţionarea de energie termică şi apă de la furnizorii primari de utilităţi, sunt cheltuieli deductibile, fiind aferente realizării veniturilor; acestea au fost efectuate în scopul reparării şi furnizării către consumatori, a agentului termic pentru încălzire şi a apei calde menajere, utilităţi a căror distribuţie constituie sursa de bază a veniturilor societăţii.

Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 169 din 14 mai 2003, a respins acţiunea reclamantei.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:

Reclamanta are ca obiect principal de activitate producţia şi distribuţia energiei termice şi a apei calde, realizând cu preponderenţă venituri şi cheltuieli din livrarea de agent termic şi apă caldă către populaţie şi agenţi economici; preţul de producţie al agentului termic este avizat periodic de A.N.R.D.E. şi include în cota normată pierderi de 4%.

În cauză, reclamanta a inclus în costul serviciilor, şi cantităţi de energie termică şi apă, peste pierderile normate, tehnologice, avizate de A.N.R.D.E. şi care nu s-au facturat către beneficiari.

În ce privesc aceste cheltuieli, s-a reţinut că reprezintă pierderi tehnologice realizate în procesul de distribuţie a utilităţilor, datorate unor cauze externe, pierderi neimputabile care nu concură direct la realizarea veniturilor şi care au un caracter deductibil la impozitul pe profit, numai în măsura în care sunt recuperate prin preţ, în limitele stabilite de legislaţia în vigoare, în conformitate cu avizul Autorizaţiei Administrative Tutelare.

Referitor la pierderile nenormate, s-a reţinut că potrivit art. 4 alin. (2) din OG nr. 70/1994, pentru determinarea profitului impozabil, cheltuielile sunt deductibile, numai dacă sunt aferente realizării veniturilor şi cele considerate deductibile conform prevederilor legale în vigoare.

În contextul dispoziţiunilor OG nr. 70/1994, modificată prin OUG nr. 217/1999, a HG nr. 402/2000, precum şi ale Legii nr. 414/2002, privind impozitul pe profit, s-a reţinut, apoi, că, în cauză, pierderile nu au fost recuperate din tarifele aplicate consumatorilor, astfel că suma de 9.225.516.260 lei nu este deductibilă la calculul profitului impozabil şi la diminuarea pierderilor fiscale înregistrate în perioada verificată.

Împotriva sentinţei a declarat recurs SC E.T. SA Vulcan, reiterând, în principal, aspectele invocate în acţiune, în sensul că reglementările art. 4 alin. (1) din HG nr. 402/2000, nu condiţionează deductibilitatea categoriilor de cheltuieli, de reflectarea lor în preţurile, tarifele la care sunt facturate serviciile furnizate beneficiarilor contractului; că, nici OG nr. 70/1994 nu condiţionează deductibilitatea cheltuielilor, de modul de reflectare al acestora în tarifele aplicabile consumatorilor.

Recursul este nefondat.

Potrivit art. 4 din OG nr. 70/1994, privind impozitul pe profit, modificată prin OUG nr. 217/1999, la calculul profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile, numai dacă sunt aferente realizării veniturilor.

Apoi, potrivit HG nr. 402/2000, pentru aprobarea instrucţiunilor privind metodologia de calcul a impozitului pe profit, la stabilirea profitului impozabil se vor lua în calcul cheltuielile care concură direct la realizarea veniturilor şi care se regăsesc în costul produselor şi serviciilor, în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare, sens în care sunt şi dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 414/2002, privind impozitul pe profit.

Dar, societatea recurentă a inclus în costul serviciilor, şi cantităţi de energie termică şi apă peste pierderile normate, tehnologice, avizate de A.N.R.D.E. şi care nu s-au facturat către beneficiari.

Or, potrivit dispoziţiunilor legale precitate, pierderile înregistrate în circuitul de transport şi distribuire a energiei electrice, prevăzute prin norme de consumuri aprobate de organele abilitate prin lege, pot fi considerate cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, numai dacă sumele respective se regăsesc în costul de producţie al energiei electrice vândute.

Aşadar, în raport cu dispoziţiunile legale sus menţionate, soluţia adoptată de prima instanţă este legală şi temeinică, iar recursul, nefondat, urmând să fie respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de SC E.T. SA Vulcan împotriva sentinţei civile nr. 169 din 14 mai 2003 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 iunie 2004.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2767/2004. Contencios. Anulare act control financiar. Recurs