ICCJ. Decizia nr. 2768/2004. Contencios. Anulare hotarâri emise de C.U. - F.R.F. si acordare daune. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 2768/2004
Dosar nr. 4723/2003
Şedinţa publică din 10 iunie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea introductivă înregistrată sub nr. 2035 din 30 iunie 2003, la Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, reclamantul D.C. a solicitat în contradictoriu cu F.R.F. şi Comisia Centrală a Arbitrilor, anularea hotărârilor: nr. 896 din 2 mai 2002 şi nr. 1687 din 30 septembrie 2002, emise de Comisia Centrală a Arbitrilor şi de Comitetul de Urgenţă al F.R.F, în baza cărora a fost decisă, excluderea sa din activitatea de arbitru, precum şi obligarea acestor pârâte, la plata daunelor morale în sumă de 20.000 dolari SUA.
Prin sentinţa civilă nr. 1379 din 17 septembrie 2003, instanţa învestită a respins acţiunea reclamantului, ca inadmisibilă, reţinând că în cauză nu s-a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 5 din Legea nr. 29/1990 şi de art. 109 alin. (2) C. proc. civ.
Pe de altă parte, s-a motivat respingerea excepţiei invocate de pârâtele în cauză, privind inadmisibilitatea acţiunii, în raport cu statutul de persoană juridică de drept privat a F.R.F şi de structură a acesteia, fără personalitate juridică, a Comisiei Centrale a Arbitrilor, în sensul că potrivit prevederilor art. 52 alin. (1) din Constituţie şi art. 1 din Legea nr. 29/1990, F.R.F. se încadrează în categoria autorităţilor publice, ca asociaţie profesională, astfel că actele administrative emise de aceasta, sunt supuse controlului judecătoresc.
Cu privire la excepţia autorităţii de lucru judecat, s-a motivat că acest principiu nu operează în cauză, având în vedere că acţiunea reclamantului, din dosarul nr. 13816/2002 al Judecătoriei sectorului 2, nu a fost soluţionată în fond, fiind anulată, ca insuficient timbrată.
Sentinţa a fost atacată cu recurs de către reclamant, care a susţinut că, în fapt, procedura administrativă prealabilă a fost îndeplinită, ceea ce face necesară rejudecarea litigiului.
Recursul este întemeiat.
Din examinarea actelor dosarului, se constată că reclamantul, în termenul legal prevăzut, s-a adresat pentru apărarea dreptului său, F.R.F. – Comisia Centrală a Arbitrilor, cu memoriul din 1 iulie 2002, depus în copie, la dosar, la care nu a primit nici un răspuns din partea acestei autorităţi.
Cum în cauză, recurentul a dovedit, conform dispoziţiilor art. 8 teza finală din Legea nr. 29/1990, epuizarea fazei procedurale prevăzute de art. 5 alin. (1) şi (4) din această lege, se impune, aşadar, admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de D.C. împotriva sentinţei civile nr. 1379 din 17 septembrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, aceleiaşi instanţei, pentru rejudecare.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 iunie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2767/2004. Contencios. Anulare act control... | ICCJ. Decizia nr. 3063/2004. Contencios. Anulare act control... → |
|---|
