ICCJ. Decizia nr. 3066/2004. Contencios. Anulare act control financiar. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASATIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 3066/2004
Dosar nr. 3739/2003
Şedinţa publică din 11 iunie 2004
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta SC Z.R. SA Buzău a chemat în judecată Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Buzău şi Ministerul Finanţelor Publice, solicitând instanţei ca în contradictoriu cu pârâţii, să dispună anularea parţială a procesului-verbal de control din data de 15 ianuarie 2002 şi anume, anularea măsurilor dispuse în cap. III, prin care a fost considerată ca nedeductibilă, suma de 26.811.428.700 lei, precum şi a măsurilor dispuse în cap. IV, prin care a fost considerată ca T.V.A. nedeductibil, suma de 4.013.242.453 lei, împreună cu majorările de întârziere, în valoare de 103.865.216 lei aferente T.V.A. nevirat în termenul scadent.
Contestaţia formulată de reclamantă împotriva procesului-verbal a cărei anulare s-a solicitat, a fost respinsă ca nefondată, de către Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, prin Decizia nr. 300 din 30 septembrie 2002.
Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi comercial, prin sentinţa civilă nr. 73 din 11 aprilie 2003, a admis contestaţia formulată de petentă, dispunând modificarea în tot a deciziei nr. 300 din 30 aprilie 2002, a Direcţiei Generale de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi pe fond, anularea în parte a procesului-verbal nr. 132 din 15 ianuarie 2002, în sensul că l-a menţinut numai pentru suma de 15.380.956.674 lei, exonerând pe contestatoare de plata diferenţei de 21.547.579.895 lei.
Totodată, a dispus şi obligarea intimatelor, la plata sumei de 45.000.000 lei, cheltuieli de judecată către contestatoare.
Prin încheierea de şedinţă din 9 iulie 2003, aceeaşi instanţă a admis cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de SC Z.R. SA Buzău, în sensul că suma pentru care s-a menţinut procesul-verbal încheiat de organele financiare ale judeţului Buzău, la data de 15 ianuarie 2002, este de 9.380.956.474 lei, şi nu de 15.380.956.674 lei, cum din eroare s-a trecut în această sentinţă.
Pentru a pronunţa sentinţa sus-menţionată, instanţa a reţinut că din probele administrate (expertiza), petenta justifică deductibilitatea la calculul impozitului pe profit a sumei de 15.087.106.940 lei şi T.V.A. - ul aferent în sumă de 2.866.550.330 lei.
A mai reţinut că urmează a fi dedusă şi suma de 3.593.922.922 lei, cu titlul de salarii.
Cât priveşte expertiza efectuată în cauză, instanţa a reţinut că intimata nu a formulat nici o obiecţie, pentru ca într-un paragraf mai jos să arate că intimata a înţeles să formuleze obiecţiuni şi să nu fie de acord cu nici una din formele raportului de expertiză, după ce expertul a făcut investigaţii mai ample în cauză.
Împotriva acestei sentinţe, considerată nelegală şi netemeinică, au declarat recurs SC Z.R. SA Buzău şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Buzău, în nume propriu şi al Ministerului Finanţelor Publice. Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Buzău a declarat recurs şi împotriva în încheierii din 9 iulie 2003, a Curţii de Apel Ploieşti.
Recurenta Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Buzău a susţinut că punctul de vedere al instanţei de fond, potrivit căreia cheltuielile de consultanţă ar fi deductibile din punct de vedere fiscal, nu poate fi reţinut, întrucât acestea nu îndeplinesc condiţiile prevăzute în contractul încheiat între părţi.
A mai susţinut recurenta că instanţa nu a cenzurat toate actele depuse de reclamantă în susţinerea acţiunii. Astfel, raportul de expertiză iniţial efectuat în cauză a concluzionat că societatea a înregistrat în evidenţa contabilă pe perioada 1 aprilie - 30 noiembrie 2001, suma de 26.811.428.700 lei, fără a exista documente pentru a justifica fiecare cheltuială.
Urmare a obiecţiunilor formulate de către reclamantă, poziţia expertului a fost diferită, deşi acesta a avut în vedere aceleaşi acte.
În fine, recurenta Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Buzău a susţinut şi că, dat fiind natura contradictorie a concluziilor prezentate de expert, a solicitat efectuarea unei noi expertize contabile, dar instanţa în mod nejustificat, a respins cererea, fără a motiva în hotărâre, considerentele ce au stat la baza acestui refuz.
La rândul său, în recursul formulat, SC Z.R. SA Buzău a criticat sentinţa instanţei de fond, sub următoarele aspecte:
1) În mod greşit instanţa de fond a considerat că o parte din sumele solicitate nu sunt deductibile, întrucât întreaga sumă cuprinsă în procesul-verbal trebuie tratată în acelaşi fel şi reprezintă acelaşi tip de servicii, chiar dacă concluziile expertizei sunt diferite.
2) În mod nelegal s-a reţinut de către instanţă, că suma de 2.866.550.330 lei reprezentând T.V.A., nu se poate deduce, întrucât ar fi aferentă unor salarii, deoarece aceasta este aferentă unei facturi emise de A., pentru serviciile prestate.
3) Deşi în considerente instanţa a reţinut că se justifică solicitarea societăţii, numai pentru suma de 21.547.579.895 lei, în dispozitiv se reţine suma de 15.380.956.674 lei, ori procesul-verbal ar fi trebuit menţinut numai pentru suma de 9.380.956.474 lei.
Recursurile sunt întemeiate, urmând a fi admise, pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:
În fapt, reclamanta SC Z.R. SA Buzău a contestat Decizia nr. 300 din 30 aprilie 2002, emisă de Direcţia Generală de Contestaţii din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, prin care i-a fost respinsă contestaţia împotriva procesului-verbal de control din 15 ianuarie 2002, apreciind că nu sunt întrunite condiţiile legale pentru a se considera nedeductibile, sumele reţinute prin actul de control, deoarece prestările de servicii au la bază un contract scris care conţine toate elementele prevăzute de lege, precum: prestatori; termene de execuţie; precizarea serviciilor prestate şi a tarifelor percepute; valoarea totală a contractului, etc.
Prin Decizia contestată, Ministerul Finanţelor Publice a reţinut că în executarea contractului de prestări servicii de management şi a actelor adiţionale menţionate, nu sunt prezentate documente din care să rezulte date certe în legătură cu natura serviciilor ce urmează a se executa, tariful practicat, timpul consumat etc.
În dovedirea contestaţiei sale, cu ocazia soluţionării în fond a cauzei, SC Z.R. SA Buzău a înţeles să se folosească de proba cu acte şi expertiză contabilă. Din aceste probe instanţa a reţinut că petenta justifică pentru a fi deductibilă la calculul impozitului pe profit, suma de 15.087.106.940 lei, rectificată ulterior la suma de 9.380.956.474 lei, urmare a admiterii cererii de îndreptare a erorii materiale strecurată în dispozitivul sentinţei nr. 73 din 11 aprilie 2003 a Curţii de Apel Ploieşti, cerere formulată de SC Z.R. SA Buzău.
Deşi a formulat obiecţiuni la raportul de expertiză efectuat în cauză, aşa cum rezultă din considerentele hotărârii atacate, instanţa a respins cererea intimatei Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Buzău, în mod nejustificat, motiv pentru care recursurile urmează a fi admise, a se casa sentinţa atacată şi a se trimite cauza, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă.
Cu prilejul rejudecării, instanţa de trimitere va completa probatoriile, cu o expertiză de specialitate, pe aspectele arătate de recurentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de SC Z.R. SA Buzău împotriva sentinţei civile nr. 73 din 11 aprilie 2003 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ.
Admite recursul declarat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Buzău, în nume propriu şi al Ministerului Finanţelor Publice, împotriva aceleiaşi sentinţe, precum şi a încheierii din 9 iulie 2003 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 iunie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3063/2004. Contencios. Anulare act control... | ICCJ. Decizia nr. 3067/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
