ICCJ. Decizia nr. 6917/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr.309/2002. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 6917/2004
Dosar nr. 4223/2003
Şedinţa publică din 14 septembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 7 iulie 2003, la Curtea de Apel Alba Iulia, reclamantul C.G. a solicitat anularea hotărârii nr. 4069/4000 din 16 mai 2003, emisă de Comisia pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 189/2000, din cadrul Casei Judeţene de Pensii Hunedoara şi obligarea acesteia să-i recunoască toată perioada în care a satisfăcut stagiul militar, în cadrul detaşamentelor de muncă, respectiv perioada 26 aprilie 1952 – 25 mai 1954.
În motivarea acţiunii, reclamantul arată că în perioada 26 aprilie 1952 – 27 decembrie 1953 a satisfăcut stagiul militar, la Detaşamentul de muncă Grup Sarca Veche, iar în perioada 27 decembrie 1953 – 25 februarie 1954 a fost la Detaşamentul de muncă Orăştie, aşa cum rezultă din livretul militar, însă i s-a recunoscut numai o perioadă de o lună şi 28 de zile.
Pârâta Casa Judeţeană de Pensii Hunedoara a formulat întâmpinare, prin care a solicitat ca acţiunea să fie respinsă, deoarece formularea „Grup Sarca Veche" nu se regăseşte în listele cu unităţile care au aparţinut Direcţiei Generale a Serviciului Muncii.
Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 302 din 3 septembrie 2003, a admis acţiunea, în sensul că a anulat hotărârea contestată şi a obligat pârâta, să emită o nouă hotărâre prin care să recunoască reclamantului, calitatea de beneficiar al Legii nr. 309/2002, pentru perioada 26 aprilie 1952 – 25 decembrie 1954.
Instanţa reţine că reclamantul a dovedit, cu livretul militar, că a efectuat stagiul militar la Grup Sarca Veche, în perioada 26 aprilie 1952 – 27 decembrie 1953 şi la Detaşamentul de muncă Orăştie, în perioada 27 decembrie 1953 – 25 februarie 1954, prin muncă, în construcţii.
Pârâta a declarat recurs împotriva sentinţei, criticând-o pentru nelegalitate.
Susţine că numai Detaşamentul Orăştie a făcut parte din Direcţia Generală a Serviciului Muncii şi din acest motiv, reclamantului i s-a recunoscut perioada în care a satisfăcut stagiul militar, în cadrul acestui detaşament, pe când Grup Sarca Veche nu se regăseşte pe listele cu detaşamentele de muncă ale Direcţiei Generale a Serviciului Muncii şi de aceea, perioada satisfacerii stagiului militar în cadrul grupului respectiv, nu poate fi încadrată în prevederile art. 1 din Legea nr. 309/2002.
Menţionează şi că instanţa de fond a reţinut greşit că reclamantul a fost lăsat la vatră la 25 decembrie 1954, când din livretul militar rezultă că data lăsării la vatră a fost 25 februarie 1954.
Recursul va fi admis, în sensul şi pentru considerentele care se vor arăta în continuare.
Prin hotărârea nr. 4069/4000 din 16 mai 2003 s-a admis cererea intimatului-reclamant, numai în ce priveşte perioada 27 decembrie 1953 – 25 februarie 1954, când acesta a satisfăcut stagiul militarla Detaşamentul de muncă Orăştie, inclus în lista cu unităţile de muncă ce au făcut parte din Direcţia Generală a Serviciului Muncii.
Conform prevederilor art. 1 din Legea nr. 309/2002, „Beneficiază de prevederile prezentei legi, persoana, cetăţean român, care a efectuat stagiul militar în detaşamentele de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 – 1961".
Dovada acestei împrejurări se face, conform dispoziţiilor art. 6 alin. (3) din aceeaşi lege, „pe baza înscrisurilor din livretele militare, din adeverinţele eliberate de Centrele militare judeţene sau de U.M. 02405 Piteşti".
Intimatul a făcut dovada, cu livretul militar, că în perioada 26 aprilie 1952 – 27 decembrie 1953 a efectuat stagiul militar la Grupul Sarca Veche, la construcţii, deci la un detaşament de muncă.
Ca atare, corect a reţinut instanţa de fond că perioada în care a satisfăcut stagiul militar la Grupul Sarca Veche, se încadrează în prevederile art. 1 din Legea nr. 309/2002.
Dar, dintr-o eroare evidentă, în dispozitivul sentinţei, ca, de altfel şi în minuta redactată la data pronunţării hotărârii, s-a specificat că perioada efectuării stagiului militar la Detaşamentul de muncă Orăştie, este 27 decembrie 1953 – 25 decembrie 1954, când în realitate această perioadă este 27 decembrie 1953 – 25 februarie 1954, aşa cum rezultă din cuprinsul livretului militar al intimatului.
De aceea, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va fi admis recursul, în sensul că sentinţa se va casa în parte şi anume, că i se va recunoaşte reclamantului, calitatea de beneficiar al Legii nr. 309/2002, numai pentru perioada 26 aprilie 1952 – 25 februarie 1954, urmând a se menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Hunedoara împotriva sentinţei civile nr. 302 din 3 septembrie 2003 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează în parte, sentinţa atacată, în sensul că se recunoaşte reclamantului, calitatea de beneficiar al Legii nr. 309/2002, pentru perioada 26 aprilie 1952 – 25 februarie 1954.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 septembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6912/2004. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 6918/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
