ICCJ. Decizia nr. 7033/2004. Contencios. La încheierea de suspendare a executarii actului administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 7033/2004
Dosar nr. 3552/2003
Şedinţa publică din 21 septembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta SC S.L. SRL Bucureşti a chemat în judecată Ministerul Finanţelor Publice şi Garda Financiară Centrală, pentru ca instanţa să dispună anularea deciziei nr. 67 din 19 martie 2003 şi a procesului-verbal nr. 003 din 15 ianuarie 2003, emise de pârâte.
În motivarea acţiunii se arată că în urma unui control efectuat de comisarii Gărzii Financiare, reclamanta a fost obligată la plata unor sume, reprezentând diferenţe impozit pe profit şi T.V.A., inclusiv majorări de întârziere şi penalităţi.
Reclamanta a solicitat în baza dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 29/1990, suspendarea executării actului contestat, întrucât s-a făcut dovada producerii unui prejudiciu iminent, prin emiterea somaţiei de plată.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, la termenul din data de 11 iunie 2003, în dosarul nr. 1058/2003, a pus în discuţie, cererea de suspendare a actului atacat şi a dispus prin încheiere, respingerea cererii, motivat de faptul că actul atacat este un titlu de creanţă emis conform dispoziţiilor art. 4 lit. b) şi i) din OUG nr. 11/1996, iar calea de atac împotriva acestuia se soluţionează conform dreptului comun, respectiv art. 76 şi urm. din OUG nr. 11/1996, raportat la art. 126 din OG nr. 61/2002.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, SC S.L. SRL Bucureşti, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
A motivat prin aceea că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de textul legal - art. 9 din Legea nr. 29/1990 şi că instanţa de fond, în mod greşit a calificat actul administrativ atacat, ca un act de executare ce intră sub incidenţa dreptului comun.
Arată, de asemenea, faptul că instanţa de fond a aplicat o dispoziţie legală abrogată (OUG nr. 11/1996), aşa cum prevăd dispoziţiile art. 170 alin. (2) lit. a) din OG nr. 61/2002.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, analizând motivele de recurs, în raport cu încheierea atacată şi dispoziţiile legale aplicabile în materie, constată nefondat, recursul declarat, pentru următoarele considerente:
Aşa cum prevăd dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 29/1990, în cazuri bine justificate şi pentru a se preveni producerea unei pagube iminente, reclamantul poate cere tribunalului să dispună suspendarea executării actului administrativ, până la soluţionarea acţiunii.
Procesul-verbal emis de Ministerul Finanţelor Publice - Garda Financiară, a fost emis în baza art. 4 pct. 6 lit. m) din OUG nr. 217/1999, care modifică OG nr. 70/1994, privind impozitul pe profit şi art. 9 alin. (7) lit. j) şi art. 3 alin. (2) din Legea nr. 414/2002.
Totodată, organul de control a constatat incidenţa în cauză, şi a dispoziţiilor art. 24 lit. a) din Legea nr. 345/2002 privind T.V.A., precum şi a dispoziţiilor art. 29 pct. B lit. b) din aceeaşi lege.
Majorările privind impozitul pe profit au fost calculate conform art. 24 din Legea nr. 414/2002, iar majorările privind T.V.A. au fost calculate conform art. 33 din Legea nr. 345/2002, până la data de 22 ianuarie 2003 inclusiv.
Penalităţile pentru neplata în termen a impozitului pe profit şi a T.V.A., au fost calculate în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (2) din OG nr. 26/2001.
Împotriva actului de control al Gărzii Financiare, recurenta SC S.L. SRL Bucureşti a formulat contestaţie, aşa cum prevăd dispoziţiile OUG nr. 13/2001.
În soluţionarea contestaţiei formulate, Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia de Soluţionare a Contestaţiilor a emis Decizia nr. 67 din 20 martie 2003.
Prin această decizie, însă, nu s-a soluţionat pe fond contestaţia, aceasta fiind suspendată până la soluţionarea cauzei penale existente, urmând ca procedura administrativă să fie reluată la încetarea motivului care a determinat suspendarea.
Împotriva acestei decizii, de suspendare a soluţionării contestaţiei, s-a formulat acţiune, recurenta solicitând anularea pe calea contenciosului administrativ.
Instanţa de fond în mod corect a apreciat că în cauza de faţă, dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 29/1990 nu sunt aplicabile, întrucât prin Decizia atacată, nu s-a soluţionat pe fond contestaţia cu privire la actul de control al Gărzii Financiare şi că partea urmează să exercite căile de atac, conform dreptului comun în materia executării, fiind incidente în cauză dispoziţiile art. 126 din OG nr. 61/2002.
Pentru acest considerent, recursul declarat urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC S.L. SRL Bucureşti împotriva încheierii din 11 iunie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, pronunţată în dosarul nr. 1058/2003, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 septembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7031/2004. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 7034/2004. Contencios. împotriva deciziei... → |
|---|
