ICCJ. Decizia nr. 7387/2004. Contencios. La încheiere (refuz învestire cu formulă executorie sentinţă). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.7387/2004
Dosar nr. 3581/2004
Şedinţa publică din 5 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe calea contenciosului administrativ, SC S.E. SA Fieni a solicitat învestirea cu formulă executorie, a sentinţei civile nr. 278 din 11 decembrie 2003, a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ.
În motivarea cererii, creditoarea a arătat că hotărârea sus-menţionată este definitivă şi ca urmare, în baza art. 376 C. proc. civ., poate fi învestită cu formulă executorie.
Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin încheierea pronunţată în Camera de consiliu, la 30 ianuarie 2004, în dosarul nr. 1062/2004, a respins cererea SC S.E. SA Fieni.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut că împotriva sentinţei civile nr. 278 din 11 decembrie 2003, a Curţii de Apel Ploieşti, pronunţată în contencios fiscal, s-a declarat recurs, de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dâmboviţa.
Or, cum potrivit art. 14 din Legea nr. 29/1990 privind contenciosul administrativ, recursul este suspensiv de executare, sentinţa civilă nr. 278 din 11 decembrie 2003 nu poate fi învestită cu formulă executorie.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, SC S.E. SA Fieni, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, potrivit dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recurenta a susţinut, în esenţă, că art. 2 C. proCod Fiscal, exclude orice altă reglementare privind administrarea impozitelor şi taxelor, în afară de textele sale şi ale altor reglementări date în aplicarea acestora, constituind procedura de drept comun pentru administrarea impozitelor şi taxelor. De asemenea, s-a susţinut că, deoarece conform pct. 3 al art. 2 C. proCod Fiscal, dispoziţiile acestui cod se completează cu cele ale Codului de procedură civilă, în mod greşit instanţa a dispus aplicarea art. 14 din Legea nr. 29/1990.
Totodată, a susţinut că dispoziţiile art. 182 C. proCod Fiscal reprezintă o normă de trimitere la instanţa competentă din punct de vedere material, nicidecum la procedura specială a Legii nr. 29/1990.
Recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Potrivit dispoziţiilor art. 182 C. proCod Fiscal, deciziile emise în soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva actelor de contencios financiar, pot fi atacate la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă.
Prin sentinţa nr. 278 din 11 decembrie 2003 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, s-a admis în parte acţiunea formulată de SC S.E. SA Fieni împotriva Ministerului Finanţelor Publice şi a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dâmboviţa.
A fost anulată în parte, Decizia nr. 198 din 26 iunie 2003 a Ministerului Finanţelor Publice şi procesul-verbal de control din 31 martie 2003 al Direcţiei de Control Fiscal Dâmboviţa, pentru suma de 4.463.550.943 lei, reclamanta fiind exonerată de plata acesteia.
Aşadar, prin hotărârea atacată s-a soluţionat un litigiu de contencios fiscal, de către instanţa de contencios fiscal, motiv pentru care sunt aplicabile dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 29/1990, care prevăd efectul suspensiv al recursului.
În consecinţă, instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică, reţinând că sentinţa nr. 278 din 11 decembrie 2003, a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, nu poate fi învestită cu formulă executorie, motiv pentru care se va respinge recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC S.E. SA Fieni împotriva încheierii din 30 ianuarie 2004, pronunţată în dosarul nr. 1062/2004, de Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7359/2004. Contencios. Anulare Hotarâre... | ICCJ. Decizia nr. 7390/2004. Contencios. Anulare partiala... → |
|---|
