ICCJ. Decizia nr. 7441/2004. Contencios. Anulare act control financiar. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 7441/2004
Dosar nr. 286/2003
Şedinţa publică din 8 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată sub nr. 1982/2002, reclamanta SC H. SRL Hunedoara a chemat în judecată pe pârâţii Ministerul Finanţelor Publice, Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Hunedoara şi Administraţia Finanţelor Publice a municipiului Hunedoara, solicitând anularea procesului-verbal de control nr. 5285 din 27 iunie 1997, întocmit de Administraţia Financiară Hunedoara şi deciziei nr. 1584 din 21 iulie 1999 a Ministerului Finanţelor Publice şi exonerarea sa de plata obligaţiilor fiscale, în sumă totală de 433.395.488 lei.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că nu datorează T.V.A. stabilit de către organele de control, întrucât nu a efectuat operaţiuni de comerţ, societatea având ca obiect al activităţii sale, acela de livrări materiale recuperate (deşeuri metalice), dezmembrări mijloace fixe casate şi colectarea deşeurilor metalice şi nemetalice.
Prin sentinţa civilă nr. 173 din 16 octombrie 2002, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis cererea reclamantei, a anulat procesul-verbal de control nr. 5285 din 27 iunie 1997, întocmit de Administraţia Financiară a municipiului Hunedoara, precum şi Decizia nr. 1584 din 21 iulie 1999 a Ministerului Finanţelor Publice şi a exonerat pe reclamantă, de plata obligaţiilor fiscale instituite prin actele de control atacate, în sumă totală de 433.395.488 lei.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că deşeurile livrate au avut ca scop, retopirea, deci folosirea în producţie, împrejurare în raport cu care reclamanta nu datorează T.V.A. - ul suplimentar, reţinut prin actele de control şi nici majorările de întârziere aferente.
Împotriva sentinţei civile sus-menţionate au declarat recurs, Administraţia Finanţelor Publice a municipiului Hunedoara, Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Hunedoara şi Ministerul Finanţelor Publice, motivând în esenţă, că SC H. SRL nu a depus contracte ferme, cu beneficiarii, în care să fie prevăzut în mod obligatoriu că materialele recuperate livrate se vor folosi în scop productiv şi nici nu a făcut dovada că deşeurile retopite au fost ulterior folosite în producţie.
Recursul este nefondat.
Din probele administrate în cauză, respectiv acte şi raportul de expertiză, se reţine că în intervalul supus verificării, reclamanta a încheiat pentru operaţiunile de vânzare a deşeurilor metalice recuperate din industrie şi de la populaţie, contracte şi comenzi cu o serie de beneficiari, în care s-a făcut menţiunea ca aceste deşeuri metalice să fie folosite în scop productiv, de către beneficiari, care au stabilit şi ca livrarea să se facă la staţii de destinaţie loco, unde erau retopite deşeurile metalice.
În consecinţă, actele deţinute de reclamantă în calitate de furnizor, demonstrează că deşeurile livrate au avut ca scop, retopirea, deci folosirea în producţie, situaţie în care în mod corect instanţa de fond a reţinut că societatea reclamantă nu datorează T.V.A. şi majorări de întârziere aferente.
Având în vedere considerentele prezente, recursul declarat în cauză este nefondat şi urmează să fie respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Ministerul Finanţelor Publice, Administraţia Finanţelor Publice a municipiului Hunedoara şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Hunedoara, împotriva sentinţei civile nr. 173 din 16 octombrie 2002 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7437/2004. Contencios. Refuz acordare... | ICCJ. Decizia nr. 7444/2004. Contencios. Anulare decizie... → |
|---|
