ICCJ. Decizia nr. 7590/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 7590/2004
Dosar nr. 4311/2004
Şedinţa publică din 14 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 12 ianuarie 2004, reclamantul L.I. a chemat în judecată Casa Judeţeană de Pensii Cluj, solicitând anularea hotărârii nr. 12886 din 25 noiembrie 2003, prin care i-a fost respinsă cererea de acordare a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, arătând că în anul 1940 a fost strămutat împreună cu întreaga familie, din localitatea Bonţida, judeţul Cluj, în localitatea Budaors, din Ungaria, tatăl său fiind lucrător la căile ferate.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 185 din 5 februarie 2004, a admis acţiunea, a anulat hotărârea contestată, a obligat pe pârâtă, să emită o nouă hotărâre, prin care să-i recunoască reclamantului, dreptul de a beneficia de dispoziţiile Legii nr. 189/2000, pe perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945 şi să-i acorde drepturile băneşti cuvenite, începând cu 1 noiembrie 2003.
Împotriva sus-menţionatei sentinţe a declarat recurs, pârâta, criticând-o pentru nelegalitate, potrivit art. 304 C. proc. civ., susţinând în esenţă că instanţa a admis acţiunea, fără temei legal, deşi prin probele administrate nu s-a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 1 din Legea nr. 189/2000.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile reparatorii, reglementate de acest act normativ, persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit persecuţii pe motive etnice, în perioada regimurilor de ocupaţie străine, între 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945.
În anul 1940, armata de ocupaţie străină a Ardealului de Nord l-a obligat pe tatăl reclamantului, lucrător la căile ferate, împreună cu toată familia, să se strămute din localitatea Bonţida, judeţul Cluj, în localitatea Budaors din Ungaria.
Obligarea familiei părinţilor reclamantului de a se strămuta pe teritoriul Ungariei, a constituit o măsură cu cert caracter de represiune etnică şi cu consecinţe dăunătoare asupra tuturor membrilor familiei, atât sub aspect material, cât şi moral.
Aşa fiind, recursul declarat de pârâtă este nefondat şi urmează să fie respins potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr. 185 din 5 februarie 2004 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7587/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 7591/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
