ICCJ. Decizia nr. 7634/2004. Contencios. Anulare decizie M.F.P. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 7634/2004
Dosar nr. 2195/2003
Şedinţa publică din 15 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 1316/2002,la Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ, reclamanta SC T. SA Tecuci a solicitat în contradictoriu cu Ministerul Finanţelor, schimbarea în parte a deciziei nr. 492 din 24 septembrie 2002, în sensul exonerării de plata sumelor prevăzute la pct. 1 şi 2 din dispozitivul acestei decizii.
În motivarea acţiunii s-a precizat de către reclamantă, că prin Decizia civilă nr. 282 din 12 noiembrie 1994, a Curţii de Apel Galaţi, a fost admisă cererea debitoarei SC T. SA Tecuci, la reorganizarea judiciară pe 4 ani, conform Legii nr. 64/1995, că ulterior acestei proceduri, au fost întocmite procese-verbale de control prin care au fost stabilite majorări şi penalităţi aferente sumelor din planul de reorganizare.
În continuare s-a învederat că administratorul judiciar a sesizat judecătorul sindic, cu raportul din 9 martie 2000 şi 28 iunie 2000, prin care a solicitat anularea acestor majorări şi penalităţile calculate la planul de reorganizare, cerere ce a fost admisă prin încheierea din 19 februarie 2001, rămasă definitivă prin respingerea recursului declarat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Galaţi, conform deciziei nr. 177 din 17 mai 2001.
În legătură cu cele două puncte contestate la Ministerul Finanţelor, reclamanta a arătat că nu datorează aceste majorări după data declanşării procedurii prevăzute de Legea nr. 64/1995 şi că prin procesul-verbal din 23 iulie 2002 nu pot fi rediscutate sume care au fost calculate anterior prin adresa nr. 6474 din 30 septembrie 1998, a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice, însumând 11 miliarde lei anulate prin Decizia civilă nr. 177/2001, a Curţii de Apel Galaţi, iar procesul-verbal contestat, nr. 785 din 23 iulie 2002, vizează perioada 1 ianuarie 2000 - mai 2000, cenzurate de judecăţile anterioare.
Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 2002, pronunţată la 23 decembrie 2002, a respins ca nefondată, acţiunea.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamanta s-a aflat în procedura de reorganizare aprobată pe o durată de 4 ani, 1999 - 2003, astfel cum s-a stabilit de judecătorul sindic, care este diferită de cea a falimentului, aceasta presupunând continuarea activităţii debitorului conform planului aprobat de adunarea creditorilor, în aşa fel încât să fie în măsură a realiza profit, în vederea îndestulării masei credale, precum şi lichidarea pasivului.
Referitor la creanţele bugetare, instanţa a precizat că au prioritate şi că potrivit Legii nr. 64/1995 şi OG nr. 11/1996, acestea nu pot fi supuse verificării, iar neachitarea la scadenţă atrage plata majorărilor de întârziere.
De asemenea, s-a mai reţinut că, întrucât activitatea debitorului nu a fost oprită, ci redusă în limitele suportabile de supravieţuire a acestuia, obligaţiile fiscale au subzistat, situaţie în care Ministerul Finanţelor a reţinut cele două categorii de obligaţii, cele prevăzute din planul de reorganizare şi datorate până la 31 decembrie 1999, nepurtătoare de majorări şi penalităţi, conform deciziei nr. 177 din 17 mai 2001 şi datorii izvorâte după 1 ianuarie 2000 - 31 martie 2002, perioadă supusă verificării, la care pot fi calculate majorări şi penalităţi de întârziere.
Referitor la excepţia de autoritate de lucru judecat invocată de reclamantă, instanţa a reţinut că este nefondată, întrucât prin procesul-verbal de control nr. 785 din 23 iulie 2002, s-a constatat neachitarea obligaţiei fiscale din procesul-verbal nr. 465 din 5 aprilie 2000, astfel că pe acest aspect, Decizia Ministerului Finanţelor a stabilit că cererea reclamantei este rămasă fără obiect.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, reclamanta, invocând nelegalitatea.
În motivarea recursului s-a susţinut că prin hotărârea pronunţată s-a încălcat principiul autorităţii de lucru judecat, invocându-se în acest sens, Decizia nr. 177/R din 17 mai 2001, a Curţii de Apel Galaţi, Decizia nr. 368/2001, a Curţii de Apel Galaţi şi Decizia civilă nr. 282 din 12 noiembrie 1999, tot a Curţii de Apel Galaţi.
De asemenea, s-a reţinut că atât actul contestat, cât şi hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, au fost emise cu încălcarea art. 37 din Legea nr. 64/1995.
Recursul este fondat.
Curtea, analizând motivele de recurs formulate, în raport cu actele dosarului, constată că sunt întemeiate, urmând să dispună casarea sentinţei şi în fond, admiterea acţiunii, în sensul anulării în parte a deciziei nr. 492 din 24 septembrie 2002, cu consecinţa exonerării de plata sumelor de la pct. 1 şi 2 din dispozitiv, cu următoarea motivare:
- rezultă că prin Decizia nr. 492 din 24 septembrie 2002, privind soluţionarea contestaţiei formulată de recurentă, s-a dispus la pct. 1 şi 2, obligarea la majorări de întârziere şi penalităţi în valoare totală de 6.446.476.978 lei, iar pentru pct. 3, ce viza desfiinţarea procesului-verbal încheiat la 22 iulie 2002, pentru suma de 1.320.756.391 lei, s-a dispus reverificarea acestei datorii, de către organele de control.
- această sumă a fost cenzurată anterior de instanţele judecătoreşti, ele fiind incluse greşit prin procesul-verbal nr. 785 din 23 iulie 2002, ea suprapunându-se cu suma de 11 miliarde de lei ce a făcut obiectul deciziei nr. 177/R din 17 mai 2001, irevocabilă, a Curţii de Apel Galaţi.
- deşi procesul-verbal nr. 785 din 23 iulie 2002 a vizat perioada 1 ianuarie 2000 - mai 2002, se constată că acesta a inclus un an din perioada supusă judecăţilor anterioare, dar şi pentru restul perioadei majorările şi penalităţile nu mai puteau fi percepute, potrivit art. 37 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului.
- instanţa de fond nu a avut în vedere aceste aspecte, ignorând deciziile pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, în care au fost dezbătute probleme de reorganizare şi de excludere a penalităţilor şi majorărilor de întârziere din „Programul de plată şi eşalonare a datoriilor debitoarei SC T. SA Tecuci", situaţie în care se apreciază că hotărârea atacată cu recurs este nelegală şi netemeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de SC T. SA Tecuci împotriva sentinţei civile nr. 202 din 23 decembrie 2002, a Curţii de Apel Galaţi, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi în fond, admite acţiunea formulată de reclamanta SC T. SA Tecuci, în sensul anulării în parte a deciziei nr. 492 din 24 septembrie 2002, în sensul exonerării de plata sumelor prevăzute la pct. 1 şi 2 din dispozitivul deciziei.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7633/2004. Contencios. Conflict negativ de... | ICCJ. Decizia nr. 7727/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
