ICCJ. Decizia nr. 7665/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 7665/2004
Dosar nr. 3695/2004
Şedinţa publică din 19 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 29 octombrie 2003, reclamantul C.S. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Constanţa, anularea hotărârii nr. 12335 din 17 septembrie 2003, emisă de pârâtă şi obligarea acesteia, să-i recunoască şi să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că în mod greşit i-a fost respinsă cererea, deoarece a probat cu acte, susţinute şi de declaraţiile martorilor, că a fost strămutat din Bulgaria, în România, cu ocazia cedării Cadrilaterului.
Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 30/A din 9 februarie 2004, a admis acţiunea, a stabilit reclamantului, calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Totodată, a dispus că drepturile se acordă, începând cu data de 1 octombrie 2002, pentru perioada 15 septembrie 1940 – 6 martie 1945.
Pentru a-şi motiva soluţia, instanţa a reţinut că petentul, născut în Bulgaria, a fost strămutat împreună cu familia, în luna septembrie 1940, în urma aplicării Tratatului de la Craiova din 6 septembrie 1940, îndeplinind condiţiile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, în termen legal, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Constanţa, care a susţinut, în esenţă, că drepturile trebuie acordate de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de legea specială, arătând că intimatul i-a comunicat înscrisurile edificatoare pentru dovedirea situaţiei sale, abia la termenul de judecată din 12 ianuarie 2004 şi menţionând că dispoziţiile legale nu retroactivează.
Critica formulată este neîntemeiată.
În ceea ce priveşte numele tatălui său, în mod corect, prima instanţă a reţinut că reclamantul a făcut dovada identităţii de persoană dintre C.G. şi E.J.G., prin cererea de reconstituire a actului de naştere nr. 412 din 5 decembrie 1951 şi sentinţa civilă nr. 90 din 4 februarie 1960 a Tribunalului Popular al Raionului Istria, astfel încât motivul pentru care recurenta i-a respins cererea intimatei, nu mai subzistă.
În ceea ce priveşte data de la care urmează să se acorde drepturile solicitate, potrivit dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 189/2000, persoanele prevăzute la art. 1 (cum este cazul intimatului-reclamant) şi 3, vor beneficia de prevederile acestui act normativ, cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care a fost depusă cererea.
Aceste prevederi sunt de strictă aplicare, legea nefăcând nici un fel de distincţie referitoare la momentele depunerii unor dovezi în susţinerea cererii.
Aşa fiind şi ţinând cont de faptul că cererea reclamantului a fost depusă la data de 2 septembrie 2002, pe bună dreptate instanţa fondului a dispus acordarea drepturilor, începând cu 1 octombrie 2002.
În considerarea celor expuse, sentinţa este legală şi temeinică şi în raport cu dispoziţiile art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., recursul pârâtei va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Constanţa împotriva sentinţei civile nr. 30/CA din 9 februarie 2004 a Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7664/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 7670/2004. Contencios. Anulare act control... → |
|---|
