ICCJ. Decizia nr. 7787/2004. Contencios. Pensie. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.7787/2004
Dosar nr. 518/2004
Şedinţa publică din 22 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 12 noiembrie 2002, D.E., magistrat pensionar, a chemat în judecată Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, solicitând obligarea acestuia, la actualizarea corectă a pensiei de serviciu, ca urmare a OG nr. 83/2000, a HG nr. 403/2001 şi a OUG nr. 187/2001, respectiv la datele de 1 noiembrie 2000, 1 aprilie 2001 şi 11 ianuarie 2002, prin includerea în calcul, a adaosului pentru vechimea în magistratură şi a sporului de 15%, pentru condiţii deosebite.
De asemenea, a cerut obligarea pârâtului, să comunice Casei Naţionale de Pensii, noul cuantum al pensiei de serviciu, la datele arătate mai sus, în vederea plăţii diferenţelor cuvenite, până la zi.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, deşi a procedat la actualizarea pensiei, în temeiul prevederilor art. 103 alin. (5) din Legea nr. 92/1992, a refuzat să includă în calcul, adaosul ce i se cuvine pentru vechimea în magistratură, de 20%, precum şi sporul pentru condiţii deosebite, de 15%.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, reînvestită cu soluţionarea cauzei, după casarea cu trimitere a unei hotărâri anterioare, prin sentinţa civilă nr. 1528 din 7 octombrie 2003, a admis acţiunea, astfel cum a fost formulată.
Instanţa a reţinut că indemnizaţia de încadrare lunară, adaosul pentru vechimea în magistratură şi sporul pentru condiţii deosebite de muncă nu pot fi separate, întrucât împreună reprezintă unica formă de remunerare şi totodată, baza pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determină în raport cu venitul salarial.
Sporurile în discuţie au fost prevăzute de OUG nr. 113/2000, în vigoare la data de 1 noiembrie 2000. Cum acestea fac parte din venitul net al magistraţilor în activitate, conform art. 105 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 92/1992, trebuiau să fie comunicate organului de pensii, în vederea actualizării pensiei reclamantei.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie.
În esenţă, recurentul a susţinut că în mod greşit prima instanţă a admis acţiunea, deoarece reclamanta D.E. nu poate beneficia concomitent de coeficientul de multiplicare şi de adaosul la indemnizaţia de încadrare. Că, legiuitorul a avut în vedere două situaţii, şi anume:
- pensii deja stabilite la data intrării în vigoare a OG nr. 83/2000;
- pensii care se vor stabili după data intrării în vigoare a acestui act normativ.
Instanţa de fond a ignorat împrejurarea că vechimea în muncă a reclamantei şi sporul pentru condiţii deosebite de muncă, au fost deja luate în calcul la stabilirea coeficientului de multiplicare, corespunzător funcţiei îndeplinite, pe baza căruia s-a făcut actualizarea pensiei magistraţilor.
Prin urmare, s-a apreciat eronat că reclamanta are dreptul la actualizarea pensiei de serviciu, cu includerea acestor sporuri, întrucât includerea lor se face, în felul acesta, de două ori.
Recursul este fondat, în limitele şi pentru considerentele ce se vor expune în continuare.
În conformitate cu dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti, magistraţii au dreptul la o indemnizaţie de încadrare lunară, în raport cu nivelul instanţelor şi parchetelor şi cu vechimea în magistratură.
Coeficienţii de multiplicare pe baza cărora se stabileşte indemnizaţia de încadrare, reprezintă baza de calcul, iar potrivit art. 5 alin. (1) şi (3) din aceeaşi lege, magistraţii beneficiază de un adaos la indemnizaţia de încadrare, care se ia în calcul la stabilirea pensiilor.
Prin OUG nr. 177/2002, privind salarizarea şi alte drepturi materiale ale magistraţilor, care a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2003, s-a reglementat în mod explicit dreptul magistraţilor pensionari de a li se lua în considerare, la actualizarea pensiei de serviciu şi majorarea (adaosul) la indemnizaţia de încadrare, indiferent de data pensionării lor.
Pe de altă parte, potrivit dispoziţiei art. 103 alin. (5) din Legea nr. 92/1992, pentru organizarea judecătorească, cu modificările ulterioare, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, avea obligaţia să dispună, din oficiu, măsurile necesare pentru comunicarea datelor, în vederea actualizării pensiei reclamantei D.E.
Având în vedere că pârâtul nu şi-a îndeplinit această obligaţie legală, în mod judicios curtea de apel a admis acţiunea, a constatat dreptul reclamantei, la actualizarea pensiei de serviciu, cu includerea în baza de calcul, a adaosului pentru vechimea în magistratură, de 20% şi a obligat pe pârât, să comunice Casei Naţionale de Pensii, relaţiile necesare pentru recalculare.
Soluţia recurată rămâne, însă, deficitară în privinţa rezolvării date de instanţă, capătului de cerere care are ca obiect actualizarea cuantumului pensiei reclamantei, cu includerea sporului pentru condiţii deosebite de muncă, de 15%.
Un asemenea spor nu a fost prevăzut de legislaţia în vigoare, până la data pensionării reclamantei care, deci, nu a beneficiat de el.
Acordarea sporului este condiţionată în prezent, de stabilirea pe baza unei expertize de specialitate, a existenţei unor condiţii de muncă deosebite, inclusiv a unui nivel al toxicităţii, care diferă de la o instanţă (sau parchet), la alta.
Sporul are şi un caracter limitat în timp, iar plata lui încetează ori de câte ori nu mai subzistă condiţiile de muncă deosebite care au justificat acordarea lui prin Decizia conducătorului autorităţii sau instituţiei publice competente.
Ţinând seama de aceste considerente, urmează a se admite recursul şi a fi modificată sentinţa atacată, în sensul admiterii în parte a acţiunii şi înlăturării din baza de calcul, a pensiei reclamantului, a sporului pentru condiţii deosebite de muncă, de 15%.
Celelalte dispoziţii ale sentinţei vor fi menţinute.
Văzând şi prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., art. 15 al Legii nr. 29/1990, privind contenciosul administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împotriva sentinţei civile nr. 1528 din 7 octombrie 2003, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ.
Înlătură din baza de calcul a pensiei, sporul de 15%.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7786/2004. Contencios. Refuz îndreptare... | ICCJ. Decizia nr. 7789/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
