ICCJ. Decizia nr. 7804/2004. Contencios. împotriva deciziei Curţii de Conturi Secţia Jurisdicţională. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 7804/2004
Dosar nr. 365/2004
Şedinţa publică din 26 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea de şedinţă din 23 aprilie 2003, pronunţată de Colegiul jurisdicţional Hunedoara, în dosarul nr. 10/2003, s-a dispus suspendarea cauzei, în baza art. 69 din Legea nr. 84/1992, coroborat cu art. 244 C. proc. civ., fiind respinsă, totodată, cererea contestatoarei A.E., de suspendare a executării deciziei de imputare nr. 1 din 7 august 2000.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs jurisdicţional, A.E., care a arătat că prevederile art. 16 alin. (12) din Legea nr. 137/2002, modificată şi completată prin OUG nr. 208/2002, nu pot constitui temei juridic pentru măsura suspendării judecăţii, dispusă de instanţă, în cauză nefiind introdusă o acţiune judiciară împotriva societăţii, ci o contestaţie împotriva unei decizii de imputare emisă de societate.
S-a mai solicitat admiterea cererii de suspendare a executării deciziei de imputare, având în vedere că prejudiciul este mare, că există indicii clare că au fost comise furturi din gestiune, ancheta penală fiind în curs de desfăşurare şi că instanţa s-a desesizat de judecarea cauzei, pe o perioadă de timp nelimitată.
Prin Decizia nr. 399 din 10 iunie 2003, secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a admis recursul jurisdicţional formulat de A.E. împotriva încheierii din 23 aprilie 2003, pronunţată de Colegiul jurisdicţional Hunedoara, în dosarul nr. 10/2003.
A casat încheierea atacată şi a trimis cauza, aceleiaşi instanţe, pentru continuarea judecăţii.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că dispoziţiile art. 16 alin. (12) din Legea nr. 137/2002, modificată şi completată prin OUG nr. 208/2002, se referă la acţiunile judiciare şi extrajudiciare pornite împotriva societăţii înainte sau după instituirea supravegherii financiare care ar putea avea ca efect diminuarea patrimoniului societăţii. Ori, în speţă fiind vorba de un litigiu de muncă guvernat de principiile dreptului muncii, se judecă cu celeritate, Decizia fiind în curs de executare, prin reţineri salariale lunare.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, SC S. SA Călan, solicitând modificarea deciziei, în sensul respingerii recursului jurisdicţional formulat de A.E. şi menţinerea suspendării cauzei, în baza art. 69 din Legea nr. 94/1992.
Recursul este admisibil, dar nu pentru considerentele invocate de recurentă, ci pentru argumentele ce vor fi expuse în continuare.
Obiectul litigiului a cărui suspendare a fost dispusă prin încheierea Colegiului jurisdicţional Hunedoara, din 23 aprilie 2003, îl constituie Decizia de imputare nr. 001 din 7 august 2000.
Angajarea răspunderii materiale a contestatoarei s-a făcut ca urmare a constatării lipsei în gestiune, în urma inventarierii efectuate de organele de control ale societăţii, la depozitul nr. 301.
În cuprinsul deciziei de imputare au fost menţionate dispoziţiile art. 102, 105, 107 şi 108 C. muncii în vigoare.
Rezultă, aşadar, că aşa-numitul prejudiciu produs în patrimoniul SC S. SA, nu a fost stabilit ca urmare a controlului organelor Curţii de Conturi, în condiţiile art. 18 din Legea nr. 94/1992, modificată.
În consecinţă, s-a apreciat greşit că, Colegiul jurisdicţional Hunedoara este competent să soluţioneze, în primă instanţă, contestaţia, conform art. 41 din aceeaşi lege.
La rândul său, secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a nesocotit dispoziţiile legale privitoare la competenţa materială, atunci când prin Decizia recurată, s-a pronunţat asupra recursului jurisdicţional împotriva încheierii din 23 aprilie 2003.
Ţinând seama de actele considerente, urmează a se admite recursul şi a se dispune casarea ambelor hotărâri, pronunţate de organele Curţii de Conturi, cu trimiterea litigiului de muncă, spre competentă soluţionare, la Tribunalul Hunedoara, secţia conflicte de muncă şi litigii de muncă.
Văzând şi prevederile art. 2 lit. b1) şi art. 313 C. proc. civ., cu referire la art. 70, 73 şi urm. din Legea nr. 168/1999.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de SC S. SA Călan împotriva deciziei nr. 399 din 10 iunie 2003 a Curţii de Conturi, secţia jurisdicţională.
Casează hotărârea atacată şi încheierea din 23 aprilie 2003 a Colegiului jurisdicţional Hunedoara, pronunţată în dosarul nr. 10/2003 şi trimite cauza, spre competentă soluţionare, Tribunalului Hunedoara, secţia conflicte de muncă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7794/2004. Contencios. Conflict negativ de... | ICCJ. Decizia nr. 7820/2004. Contencios. Anulare rezoluţii... → |
|---|
