ICCJ. Decizia nr. 7796/2004. Contencios. Anulare parţială H.G. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 7796/2004
Dosar nr. 3093/2004
Şedinţa publică din 26 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 14 februarie 2003, reclamanta S.N.P. P. SA, sucursala I.C.P.T. Câmpina, a solicitat anularea poziţiei nr. 6 pag. 61, sector parcuri, din anexa la HG nr. 1359/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Prahova, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Prahova, în ce priveşte terenul în suprafaţă de 2000 mp. Reclamanta a mai solicitat să-i fie recunoscut dreptul de proprietate asupra terenului respectiv.
În motivarea acţiunii s-a arătat că în mod nelegal, prin HG nr. 1359/2001, a fost inclus parcul schelei, ca făcând parte din domeniul public al municipiului Câmpina, acesta fiind proprietatea reclamantei, conform certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, seria M.03 nr. 6317/2001, emis de Ministerul Industriilor şi Resurselor, înscris în C.F., la 15 octombrie 2001.
Prin sentinţa civilă nr. 8/2004 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, pronunţată în fond după casarea sentinţei civile nr. 37/2003, a aceleiaşi instanţe, de către Curtea Supremă de Justiţie, secţia de contencios administrativ, prin Decizia nr. 3427/2003, acţiunea a fost admisă în parte, în sensul că s-a anulat hotărârea de guvern, astfel cum s-a solicitat şi s-a respins cererea privind recunoaşterea dreptului de proprietate al reclamantei, reţinându-se că acest petit excede cadrului procesual instituit prin Legea nr. 29/1990.
Curtea de apel a reţinut că terenul în discuţie face parte din capitalul social al S.N.P. P. SA, reclamanta fiind în posesia lui, din anul 1973, când l-a primit prin transfer, de la Combinatul Foraj Extracţie Ploieşti - Schela Băicoi.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului s-a arătat că actul atacat este un act de inventariere a bunurilor aparţinând domeniului public, act care nu creează drepturi noi, nu stabileşte şi nu modifică regimul juridic al bunurilor respective, nefiind de natură să vatăme drepturile reale actuale ale deţinătorilor imobilelor. S-a mai precizat că orice dispută juridică asupra legalităţii dobândirii titlurilor de proprietate, trebuie soluţionată de instanţa de drept comun.
Recurenta a mai arătat că instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra excepţiilor ridicate prin întâmpinare.
Verificând cauza, în funcţie de motivarea recursului, în lumina dispoziţiilor art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că sentinţa este legală şi temeinică.
Instanţa de fond s-a pronunţat asupra tuturor excepţiilor invocate de pârât. Astfel, s-a constatat că procedura prealabilă a fost respectată şi acţiunea a fost formulată în termenul prevăzut de art. 5 din Legea nr. 29/1990; că acţiunea este admisibilă, întrucât s-a invocat încălcarea dreptului de proprietate în condiţiile art. 1 din Legea nr. 29/1990. S-a respins şi excepţia lipsei calităţii procesuale active, constatându-se că sucursala I.C.P.T. Câmpina face parte din cadrul S.N.P. P. SA, iar terenul în discuţie este proprietatea acesteia.
În ce priveşte fondul pricinii, Curtea constată că hotărârea de guvern atacată, este un act administrativ de autoritate adoptat după însuşirea inventarului privind bunurile domeniale, de către Consiliile locale şi judeţean, în condiţiile Legii nr. 213/1998.
Hotărârile autorităţilor administraţiei publice locale pregătesc adoptarea actului final - hotărârea de guvern, ale cărui efecte juridice vizează însuşi caracterul bunurilor enumerate în anexe, respectiv apartenenţa la proprietatea publică a oraşului, în cazul de faţă.
Ceea ce vatămă în mod direct dreptul de proprietate al reclamantei, este hotărârea de guvern care consfinţeşte regimul juridic al bunului în discuţie.
Terenul de 2000 mp - parcul schelei Câmpina, s-a aflat în administrarea reclamantei, din anul 1973, când l-a primit prin transfer, de la Combinatul Foraj - Extracţie Ploieşti, Schela Băicoi, odată cu clădirea din str. S., Câmpina. Terenul este cuprins în certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M.03 nr. 6317 din 14 februarie 2001, înscris în C.F., la data de 15 octombrie 2001, conform încheierii nr. 3329 din 15 octombrie 2001 a Biroului de Carte Funciară de pe lângă Judecătoria Câmpina.
Acest drept de proprietate a fost încălcat reclamantei, prin HG nr. 1359/2001 (M. Of. nr. 128/18.02.2002) anexa, poz. 6, pag. 61, sector parcuri, astfel încât sunt întrunite cerinţele art. 1 din Legea nr. 29/1990.
Pentru considerentele expuse, recursul va fi respins ca nefondat, în cauză neexistând motive de recurs de ordine publică, ce ar putea fi analizate din oficiu, în conformitate cu dispoziţiile art. 306 alin. (2) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Guvernul României împotriva sentinţei civile nr. 8 din 12 ianuarie 2004 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 octombrie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 7784/2004. Contencios. împotriva deciziei... | ICCJ. Decizia nr. 7797/2004. Contencios. Anulare act... → |
---|