ICCJ. Decizia nr. 7797/2004. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 7797/2004
Dosar nr. 2582/2003
Şedinţa publică din 26 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea introdusă la data de 15 ianuarie 2003 şi precizată ulterior, B.M. a chemat în judecată Centrul Naţional de Perfecţionare Postuniversitară a Medicilor, Farmaciştilor şi Altui Personal cu Studii Superioare şi Asistenţilor Medicali - Comisia centrală de rezidenţiat, precum şi Ministerul Sănătăţii şi Familiei, solicitând să se dispună:
- anularea actului prin care i s-a diminuat punctajul obţinut la concursul de rezidenţiat organizat de cel de al doilea pârât, la data de 17 noiembrie 2002;
- recunoaşterea dreptului său de a alege un post de medic rezident în specialitatea stomatologie generală, conform punctajului obţinut în urma corectării lucrării de concurs;
- obligarea pârâtului secund, la plata unor daune, constând în salariul de care a fost lipsit, ca medic rezident, până la soluţionarea cauzei şi a unor daune morale, în sumă de 200.000.000 lei.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că în ziua de 17 noiembrie 2002, Ministerul Sănătăţii şi Familiei a organizat un concurs de rezidenţiat, care a avut loc în conformitate cu Metodologia privind desfăşurarea concursului, sesiunea 17 noiembrie 2002, publicată în săptămânalul „Viaţa medicală" nr. 40 din 4 noiembrie 2002.
Concursul s-a desfăşurat sub forma de test grilă cu 200 de întrebări, timp de 4 ore, iar setul de întrebări a fost întocmit de un grup de lucru, sub îndrumarea unui coordonator desemnat de către preşedintele Comisiei centrale de rezidenţiat.
A precizat că în urma corectării grilei de răspuns a obţinut un număr de 770 puncte, menţionate cu pastă roşie pe grilă, de către unul din supraveghetori, în prezenţa şi cu semnăturile reclamantului şi a doi martori. Acest punctaj era suficient pentru a-i permite alegerea unui loc în specialitate, dar ulterior, Comisia centrală de rezidenţiat a publicat o listă cu punctajele obţinute de candidaţi, în care reclamantul a fost înscris cu numai 766 puncte, ceea ce nu i-a permis să ocupe un loc în specialitate.
Deşi a formulat plângere în legătură cu acest procedeu, la Comisia centrală de rezidenţiat şi a cerut înscrierea în listă, cu punctajul corect, (adică cu cele 770 puncte obţinute după corectarea grilei), nu a primit nici un răspuns.
Prin sentinţa civilă nr. 151 din 6 mai 2003, Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis în parte, acţiunea precizată, anulând ca nelegală, grila master după care s-a făcut recorectarea electronică, în ceea ce-l priveşte pe reclamant.
De asemenea a constatat dreptul acestuia de a alege un post de medic rezident în specialitatea stomatologie generală, pe baza punctajului obţinut (770 punctaj) şi a obligat pe pârâtul Ministerul Sănătăţii şi Familiei, să plătească lui B.M., suma de 200.000.000 lei, cu titlu de daune morale.
Prin aceeaşi sentinţă au fost respinse celelalte capete de cerere formulate împotriva ministerului, ca neîntemeiate.
Faţă de primul pârât s-a dispus respingerea acţiunii, pentru lipsa de calitate procesuală pasivă a acestuia.
Instanţa a reţinut că din conţinutul dispoziţiei pct. 15 a Metodologiei de concurs, rezultă fără echivoc că întocmirea unei grile corecte, rămasă definitivă, s-a putut realiza numai în privinţa candidaţilor care au depus contestaţii şi la care, deci, au fost posibile modificări de punctaj, în măsura în care răspunsurile corecte nu au fost luate în considerare, în cadrul corecturii efectuate în săli, în ziua concursului.
În consecinţă, recorectarea dispusă, prin întocmirea unei noi grile, a produs modificări în privinţa punctajelor realizate şi de participanţii la concurs, care nu au formulat contestaţii, astfel cum este cazul reclamantului.
S-a concluzionat că acest procedeu nesocoteşte reglementarea instituită prin Metodologia de concurs (pct. 15) şi demonstrează culpa Ministerului Sănătăţii şi Familiei, în organizarea concursului, ale cărui rezultate finale îl prejudiciază pe B.M.
Referitor la daunele morale, curtea de apel a apreciat că ele sunt cuvenite reclamantului, date fiind efortul fizic şi psihic depus de acesta, pentru pregătirea concursului de rezidenţiat şi a refuzului Ministerului Sănătăţii şi Familiei, de a-i recunoaşte dreptul subiectiv dobândit prin participarea la concursul de rezidenţiat.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, pârâtul Ministerul Sănătăţii şi Familiei.
Recurentul a susţinut că hotărârea este nelegală şi netemeinică, deoarece prima instanţă a interpretat greşit normele metodologice privitoare la desfăşurarea concursului. În realitate, dispoziţia de la punctul nr. 15 a acestor norme, se referă la răspunsuri corecte, rămase definitive şi la comunicarea grilei corecte, definitive.
Ori, din moment ce s-au anulat întrebări şi s-a stabilit o nouă grilă de recorectare, corectă şi definitivă, este firesc ca aceasta să producă efecte faţă de toţi candidaţii, inclusiv cei ce nu au depus contestaţii.
Pe de altă parte, s-a ignorat împrejurarea că, atâta timp, cât candidaţii au achiesat la Metodologia de concurs, aprobată prin ordin ministerial, invocarea în acest moment, a unor deficienţe de organizare, este tardivă şi nu poate fi considerată ca o culpă a recurentului.
Nu s-a ţinut seama nici de faptul că punctajul tuturor candidaţilor a fost modificat, „astfel încât nu poate fi realizată combinaţia de 770 puncte obţinută de reclamant, ulterior modificării grilei master, cu punctajul de 768 puncte a ultimului admis".
S-a mai susţinut că în completarea de acţiune, reclamantul nu a solicitat plata unor daune morale şi oricum, în stabilirea cuantumului acestuia, Curtea nu a precizat modul de calcul utilizat.
Nefiind îndeplinită cerinţele prevăzute de art. 998 şi 999 C. civ., pentru angajarea răspunderii civile delictuale a autorităţii publice pârâte, capătul de cerere subsecvent trebuia respins ca neîntemeiat.
Recursul este nefondat.
Dispoziţiile conţinute în Metodologia pentru desfăşurarea concursului de rezidenţiat, aprobată prin Ordinul Ministerului Sănătăţii şi Familiei nr. 694/2002, nu au prevăzut posibilitatea modificării rezultatelor obţinute de candidaţii care nu au formulat contestaţii.
În speţă, Decizia de modificare a punctajelor obţinute în urma primei corectări a grilelor de concurs a fost adoptată de către Comisia centrală de rezidenţiat şi adusă la cunoştinţa candidaţilor, abia după ce şi-a produs efectele.
În răspunsul comunicat reclamantului B.M., cu adresa nr. VIII.d/DB/1512 din 4 martie 2003, Ministerul Sănătăţii şi Familiei a admis că la 21 noiembrie 2002, Comisia centrală de rezidenţiat a transmis următoarele precizări.
- s-au anulat întrebările care au creat situaţii echivoce. ca urmare a răspunsurilor diferite existente în referinţele bibliografice;
- grila corectă definitivă a fost stabilită conform metodologiei de concurs, pe baza admiterii contestaţiilor justificate;
- ca urmare a aplicării grilei corecte, rămasă definitivă, au apărut modificări de punctaj. în raport cu cel stabilit în săli şi s-a obţinut în acest fel, clasificarea finală pe grupe de specialităţi.
Caracterul ilegal al acestei decizii este evident, deoarece, potrivit art. 7 alin. (1) din HG nr. 899/2002, Comisia centrală de rezidenţiat, constituită sub autoritatea şi responsabilitatea Ministerului Sănătăţii şi Familiei, era chemată să asigure organizarea concursului, în condiţiile prevăzute de normele metodologice, prin ordin al ministerului şi nicidecum, să aducă modificări cadrului normativ existent la data respectivă.
O decizie ulterioară datei de desfăşurare a concursului nu poate avea efect retroactiv asupra rezultatelor acestui concurs.
Prin urmare, instanţa de fond a apreciat în mod judicios că întocmirea unei grile corecte, rămasă definitivă, s-a putut realiza numai în privinţa candidaţilor care au formulat contestaţii, conform pct. 15 din Metodologia de concurs.
Reclamantul B.M., care a obţinut după corectarea grilei de concurs, un punctaj de 770 puncte, nu a depus contestaţie şi deci, în privinţa lui, modificarea punctajului nu mai era posibilă, rezultatul favorabil conferindu-i dreptul subiectiv de a opta pentru post de medic rezident.
Ca atare, este evident că publicarea ulterioară de către Comisia Centrală de rezidenţiat, a unei liste în care reclamantul a figurat cu numai 766 puncte, a constituit o măsură nelegală şi de natură a-l prejudicia în mod grav pe reclamant.
Cât priveşte daunele morale, în sumă totală de 200.000.000 lei, curtea de apel a făcut aplicarea prevederilor art. 1 alin. (1) şi art. 11 alin. (2) din Legea nr. 29/1990, a contenciosului administrativ.
Ele sunt cuvenite reclamantului, în raport cu rezolvarea dată primelor două capete de cerere şi cu trauma psihică provocată acestuia, de şocul suferit în plan profesional, din cauza încălcării flagrante de către comisia aflată în subordinea Ministerului Sănătăţii şi Familiei, a unui drept câştigat şi actual.
Având în vedere considerentele expuse şi lipsa unor motive de casare, de ordine publică, care conform art. 306 alin. (2) C. proc. civ., ar putea fi invocate din oficiu, urmează a se respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Ministerul Sănătăţii împotriva sentinţei civile nr. 151 din 6 mai 2003 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7796/2004. Contencios. Anulare parţială H.G.... | ICCJ. Decizia nr. 7801/2004. Contencios. împotriva deciziei... → |
|---|
