ICCJ. Decizia nr. 8015/2004. Contencios. Anularea parţială a dreptului de proprietate asupra terenului. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 8015/2004
Dosar nr. 3831/2004
Şedinţa publică din 3 noiembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
SC C. Gorj, în contradictoriu cu Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se constate nulitatea parţială a anexei certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, seria M.07 nr. 2709 din 4 februarie 2002.
Reclamanta a arătat că evaluarea terenurilor cuprinse în anexa aferentă bazelor de recepţie aflate în patrimoniul societăţii şi descrise în memoriul justificativ, a fost greşit întocmită de către Direcţia Fond Funciar - cadastru Agricol şi Organizarea Teritoriului, că valoarea terenurilor a fost supraevaluată, fapt ce conduce la înregistrarea în contabilitate, a unor valori mult prea mari şi implicit, la taxe la fel de mari, ce nu pot fi acoperite, ţinându-se seama de utilitatea şi folosinţa concretă a acestor imobilizări.
Tribunalul Gorj, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 309 din 3 octombrie 2002, a declinat competenţa de soluţionare, în baza art. 3 pct. 1 C. proc. civ., în favoarea Curţii de Apel Craiova.
Prin sentinţa nr. 1103 din 5 decembrie 2003, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, a respins acţiunea, reţinând că modul de stabilire a valorii unui bun aflat în patrimoniul unei societăţi comerciale, reprezintă un act de gestiune ce nu poate fi cenzurat pe baza Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.
Considerând hotărârea, nelegală, reclamanta a declarat recurs şi a solicitat admiterea lui şi casarea sentinţei, cu trimitere, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă.
Se arată că în mod greşit instanţa a respins cererea, ca fiind inadmisibilă, întrucât anexa la certificatul de atestare a dreptului de proprietate, nu poate fi considerată un act de gestiune, în condiţiile în care certificatul de atestare a dreptului de proprietate este un act administrativ, iar în anexă sunt desfăşurate suprafeţele cuprinse în certificat pe fiecare bază de recepţie şi pe ultima coloană se menţionează valoarea fiecărei suprafeţe.
Anexa este un accesoriu al actului principal, astfel nu poate avea alt regim juridic, decât acela de act administrativ.
Deşi s-a dispus efectuarea în cauză a unei expertize tehnice de specialitate, ce a avut ca obiectiv, recalcularea criteriilor de departajare a terenurilor în cauză şi, deci, reevaluarea acestora, instanţa nu s-a pronunţat în nici un fel asupra acestui mijloc de apărare, care este hotărâtor în soluţionarea cauzei.
Recursul este fondat.
Obiectul acţiunii îl constituie constatarea nulităţii parţiale a anexei ce cuprinde valoarea terenului, la certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, seria M.07 nr. 2709 din 4 februarie 2002, emis de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, în favoarea societăţii reclamante, cu o suprafaţă totală de 133.745,50 mp (suprafaţă în cotă parte indiviză de 150 mp) şi o valoare, conform HG nr. 500/1994, de 2.789.852.121 lei.
Anexa la certificat, contestată în ce priveşte valoarea stabilită terenurilor, nu poate fi considerată un act de gestiune, întrucât certificatul şi anexa constituie un tot, respectiv anexa cuprinde un desfăşurător al suprafeţelor cuprinse în certificat, pe fiecare bază de recepţie şi cu valoarea fiecărei suprafeţe.
Certificatul de atestare a dreptului de proprietate este un act administrativ supus cenzurii instanţei de contencios administrativ, ori, anexa fiind un accesoriu al actului principal, nu poate avea alt regim juridic, decât acela de act administrativ.
Faptul că ulterior valorile cuprinse în anexă ar fi înregistrate în contabilitate, nu poate schimba felul actului juridic administrativ în întregul său.
Cum instanţa a reţinut greşit că obiectul acţiunii îl constituie anularea unui act de gestiune şi a respins acţiunea, ca inadmisibilă, urmează a se admite recursul, în baza art. 313 C. proc. civ. şi a se casa sentinţa, cu trimitere, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă.
Cu ocazia soluţionării, celelalte motive de recurs vor fi analizate ca apărări ale părţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de SC C. SA Târgu Jiu împotriva sentinţei nr. 1103 din 5 decembrie 2003 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată, cu trimitere, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8007/2004. Contencios. împotriva deciziei... | ICCJ. Decizia nr. 8017/2004. Contencios. Anulare Ordin M.J.... → |
|---|
