ICCJ. Decizia nr. 7999/2004. Contencios. Anulare act control financiar. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 7999/2004
Dosar nr. 161/1999
Şedinţa publică din 3 noiembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
SC L.C. SRL Suceava, în contradictoriu cu Ministerul Finanţelor şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Suceava, a solicitat anularea deciziei nr. 1063 din 25 septembrie 1998, emisă de primul pârât, a hotărârii nr. 6 din 19 ianuarie 1998, emisă de Administraţia Financiară Suceava şi a deciziei nr. 17 din 12 martie 1998, emisă de cel de-al doilea pârât.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că prin nota de constatare întocmită la 12 decembrie 1997, de Administraţia Financiară Suceava, s-a reţinut că datorează statului, suma de 53.939.221 lei, compusă din 27.720.239 lei, diferenţă de impozit pe anii 1995 - 1997 şi 26.218.989 lei, majorări de întârziere aferente, ca urmare a înregistrării drept cheltuieli deductibile, a diferenţei de preţ la achiziţiile de cereale.
Societatea are ca obiect de activitate, printre altele, achiziţionarea de cereale şi valorificarea lor, prin transformarea în alcool.
Pentru realizarea obiectului de activitate, în perioada noiembrie 1994 - ianuarie 1997 în baza mai multor contracte de colaborare în contrapartidă cu SC S.A. SA Rădăuţi, producător de alcool, s-a obligat să livreze acestei societăţi, porumb boabe la preţul de achiziţii convenit pentru fiecare contract de colaborare.
Prin aceleaşi contracte, SC S.A. SA Rădăuţi s-a obligat să livreze alcool etilic rafinat, cantitate stabilită procentual la suta kg de porumb boabe livrată.
Ea a achiziţionat porumbul, la preţul pieţei libere şi a fost nevoită să îl livreze la SC S.A. SA, la un preţ mai mic, stabilit prin contractele de contrapartidă, deoarece per total i se acoperea pierderea şi obţinea şi beneficii, la care calcula cota de impozit datorată statului.
Curtea de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 171 din 20 noiembrie 1998, a admis acţiunea, a anulat actele contestate şi a exonerat pe reclamantă, de plată, reţinând legalitatea contractelor de colaborare.
Considerând hotărârea, nelegală, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Suceava, în nume propriu şi pentru Ministerul Finanţelor Publice, a declarat recurs şi a solicitat admiterea lui, casarea sentinţei şi în fond, respingerea acţiunii.
S-a arătat că între părţi a intervenit contractul, în scopul diminuării bazei de impozitare a profitului obţinut.
Societatea a încălcat art. 19 lit. d) din Legea nr. 82/1991 (a contabilităţii), aprobată prin HG nr. 704/1993, care prevede „la ieşirea din patrimoniu sau la darea în consum, bunurile se evaluează şi se scad din gestiune, la valoarea lor de intrare" şi art. 6 din OG nr. 70/1994, care prevede că, „cheltuielile sunt deductibile, dacă sunt aferente realizării profitului", ori, aici este o diferenţă nefavorabilă.
Recursul este fondat.
Este exact că de principiu, în contractele comerciale, ca şi în cele civile, părţile au libertatea de a negocia contractele încheiate, inclusiv preţul, în afara excepţiilor prevăzute de lege, precum şi că vânzarea unui produs se face tot în condiţii liber negociate, neexistând nici o interdicţie de a se stabili un preţ sub nivelul celui cu care a fost achiziţionat iniţial bunul.
Este o situaţie totuşi de excepţie, nefiind de conceput, într-o conduită comercială uzuală, să se vândă cu mai puţin decât s-a cumpărat, raţiunea actului comercial fiind prin definiţie obţinerea unui profit.
Din actele dosarului, rezultă că această situaţie de excepţie, constituie o practică constantă la reclamantă, ceea ce pune sub semnul totalei îndoieli, seriozitatea preţului înscris în contractele cu SC S.A. SA Rădăuţi, prin aceasta urmărindu-se diminuarea bazei de impozitare, cu consecinţa prejudicierii bugetului de stat.
Cum societatea a achiziţionat porumb, la un preţ ridicat şi l-a livrat la un preţ mai mic, ea nu a realizat profit şi în consecinţă, diferenţa nefavorabilă de preţ nu constituie cheltuială deductibilă la calculul profitului impozabil, întrucât nu sunt îndeplinite cerinţele art. 6 din OG nr. 70/1994, care prevăd: „cheltuielile sunt deductibile, numai dacă sunt aferente realizării profitului".
În consecinţă, atât actul de control, cât şi soluţiile obţinute de societate, în procedura prealabilă financiară, sunt legale, astfel că recursul se priveşte fondat, va fi admis în baza art. 312 pct. 2 C. proc. civ., se va casa sentinţa, iar în fond se va respinge acţiunea, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Suceava, în nume propriu şi pentru Ministerul Finanţelor Publice, împotriva sentinţei civile nr. 171 din 20 noiembrie 1998 a Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi în fond, respinge acţiunea.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7976/2004. Contencios. Anulare act control... | ICCJ. Decizia nr. 8006/2004. Contencios. împotriva deciziei... → |
|---|
