ICCJ. Decizia nr. 8035/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform D.L. 118/1990. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 8035/2004
Dosar nr. 3837/2004
Şedinţa publică din 4 noiembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa atacată cu recurs, sentinţa civilă nr. 3, pronunţată la data de 9 ianuarie 2004, în dosarul nr. 2183/A/2003, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, a respins acţiunea formulată de reclamantul S.C., în contradictoriu cu Direcţia pentru Dialog, Familie şi Solidaritate Socială Dolj.
Pentru a pronunţa această soluţie, curtea de apel a reţinut că autoritatea pârâtă a emis Decizia nr. 46 din 15 aprilie 1998, prin care a stabilit că reclamantul a fost strămutat în condiţiile art. 1 alin. (1) lit. e) din Decretul - lege nr. 118/1990, în perioada 2 martie 1949 - 9 august 1963, când au fost ridicate restricţiile domiciliare.
A mai reţinut că reclamantul a solicitat instanţei, să constate că perioada persecuţiilor politice s-a sfârşit la data de 1 septembrie 1993, când i-a fost retrocedat imobilul, proprietate personală, urmând ca drepturile compensatorii să-i fie calculate pentru această perioadă.
Instanţa de fond a respins acţiunea reclamantului, cu motivarea că acesta nu a contestat actul administrativ, în termenul prevăzut de Legea nr. 29/1990.
Împotriva acestei soluţii a formulat recurs, reclamantul, susţinând că instanţa de fond trebuia să calculeze termenul legal, în raport cu actele pe care le-a depus la dosar şi a încălcat prevederile art. 11 alin. (2) din Decretul - lege nr. 118/1990.
Recursul este întemeiat, pentru motivul de ordine publică, privind instanţa competentă să soluţioneze acţiunea de faţă.
Este necontestat că temeiul juridic al acţiunii reclamantului, îl constituie prevederile Decretului - lege nr. 118/1990, actul administrativ contestat fiind emis în temeiul acestora, constatându-se că acesta beneficiază de statutul prevăzut de dispoziţiile art. 1 alin. (1) lit. e) din acest decret - lege, cum corect a reţinut şi instanţa de fond.
Potrivit prevederilor art. 8 alin. (5) din Decretul - lege nr. 118/1990, privind acordarea unor drepturi, persoanelor persecutate din motive politice, împotriva deciziei prin care se soluţionează cererea pentru stabilirea drepturilor prevăzute de acest act normativ, persoana interesată poate face contestaţie, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.
Or, potrivit prevederilor art. 3 pct. 1 C. proc. civ., curţile de apel soluţionează în primă instanţă, doar procesele şi cererile în materie de contencios administrativ, privind actele autorităţilor şi instituţiilor centrale, în timp ce actul administrativ la care se raportează acţiunea de faţă, a fost emis de Direcţia pentru Dialog, Familie şi Solidaritate Socială Dolj, care este într-adevăr, un serviciu public ministerial deconcentrat, dar este o structură administrativă cu competenţă locală, limitată la unitatea administrativ-teritorială în care funcţionează.
Astfel fiind, în conformitate cu prevederile art. 2 pct. 1 lit. c) C. proc. civ., competenţa de soluţionare aparţine Tribunalului Dolj, unde va fi trimisă cauza, după admiterea recursului şi casarea sentinţei atacate, urmând ca motivele invocate în cererea de recurs să fie cercetate ca apărări de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de S.C. împotriva sentinţei nr. 3 din 9 ianuarie 2004 a Curţii de Apel Craiova, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa şi trimite cauza, la Tribunalul Dolj, spre competentă soluţionare.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8027/2004. Contencios. împotriva deciziei... | ICCJ. Decizia nr. 8047/2004. Contencios. Anulare partiala a... → |
|---|
