ICCJ. Decizia nr. 8745/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 8745/2004
Dosar nr. 1891/2004
Şedinţa publică din 7 decembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul I.D. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, anularea hotărârii nr. 5732/4507 din 8 iulie 2003, emisă de pârâtă şi obligarea acesteia, la emiterea unei noi hotărâri, prin care să se constate că se încadrează în dispoziţiile Legii nr. 189/2000, cu consecinţa acordării drepturilor prevăzute de această lege.
În motivarea acţiunii a susţinut că în mod greşit i s-a respins cererea, deoarece a făcut dovada atât a perioadei refugiului, cât şi a localităţii de unde s-a refugiat.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 2070 din 4 decembrie 2003, a admis acţiunea, a anulat hotărârea contestată şi a obligat pârâta, să emită în favoarea reclamantului, o nouă hotărâre, în care să constate că se încadrează în dispoziţiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, fiind refugiat din data de 15 martie 1944, din comuna Buda, plasa Herţa, judeţul Cernăuţi, în comuna Dragalina, judeţul Botoşani, România.
Instanţa a reţinut că reclamantul, cu actele prezentate, a făcut dovada susţinerilor sale privind perioada de refugiu şi localitatea de unde s-a refugiat.
Împotriva sentinţei, pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti a declarat recurs, susţinând, în esenţă, că în raport cu dovezile depuse de reclamant, hotărârea comisiei de specialitate, contestată în instanţă, a fost emisă cu respectarea prevederilor legale în materie.
Recursul este nefondat.
Din declaraţiile autentificate ale martorilor A.M., I.N. şi O.D., ultimul aflându-se în aceeaşi situaţie de refugiat, ca şi reclamantul, rezultă că reclamantul I.D., născut la 14 iulie 1940, în localitatea Buda, plasa Herţa, judeţul Cernăuţi, s-a refugiat împreună cu familia, la data de 15 martie 1944, în comuna Dragalina, judeţul Botoşani, România.
De la acea dată, reclamantul şi familia sa s-au stabilit definitiv în România, mama sa, I.E., decedând în 1970, în România, iar reclamantul a urmat cursurile şcolii în România, conform certificatului nr. 93/1956.
Rezultă, deci, că reclamantul a făcut dovada perioadei în care a fost refugiat şi localitatea de unde a fost nevoit să se refugieze împreună cu familia, astfel că instanţa de fond în mod corect i-a admis acţiunea şi a obligat pârâta, să emită o hotărâre conform solicitării reclamantului.
În consecinţă, faţă de considerentele de mai sus, se constată că recursul este nefondat şi va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 2070 din 4 decembrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 decembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8744/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 8746/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
