ICCJ. Decizia nr. 8799/2004. Contencios
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, reclamantul A.A., în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Dolj, a solicitat anularea deciziei nr. 124 din 18 noiembrie 2002, emisă de Comisia de aplicare a prevederilor O.G. nr. 105/1999 și recunoașterea drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002.
Motivându-și cererea, reclamantul a arătat că în perioada 24 iulie 1951 - 26 iulie 1954 a efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, situație dovedită cu livretul militar nr. 063976 și că în mod greșit comisia nu i-a acordat drepturile conferite de lege.
Prin sentința nr. 439 din 5 iunie 2003, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, a admis contestația reclamantului, a constatat că acesta beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 24 iulie 1951 - 24 iulie 1952, începând cu data de 1 septembrie 2002 și a anulat hotărârea comisiei din cadrul Casei Județene de Pensii Dolj.
Pentru a pronunța această sentință, Curtea de Apel Craiova a reținut că din livretul militar depus la dosar, rezultă că reclamantul a efectuat stagiul militar în perioadele arătate de acesta, prin acțiune, în detașamentele de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.
Prin încheierea din 27 ianuarie 2004, în Camera de consiliu, Curtea de Apel Craiova a dispus învestirea cu formulă executorie a sentinței nr. 439 din data de 5 iunie 2003, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, sentință ce a rămas definitivă și executorie.
împotriva aceleiași hotărâri nr. 124 din 18 noiembrie 2002, a Casei Județene de Pensii Dolj, Curtea de Apel Craiova s-a mai pronunțat prin sentința nr. 262 din 23 aprilie 2004 și a constatat că reclamantul beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pe perioada 24 iulie 1951 - 20 august 1953 și a obligat pârâta să-i acorde drepturile, începând cu data de 1 septembrie 2003.
Pentru a pronunța această sentință, Curtea de Apel Craiova a reținut în esență că din livretul militar rezultă că reclamantul a efectuat stagiul militar în perioada arătată de acesta prin acțiune, în detașamentele de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.
La această sentință, reclamantul a formulat cerere de completare a sentinței, prin care a solicitat reîntregirea perioadei efectuării stagiului militar în detașamentele de muncă și să i se acorde drepturile pentru perioada 24 iulie 1951 - 26 iulie 1954.
Prin sentința nr. 394 din data de 4 iunie 2004, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, a respins cererea de completare a sentinței nr. 262 din 23 aprilie 2004, reținând că pe calea cererii speciale a completării hotărârii nu se poate cenzura sentința instanței; în situația în care reclamantul era nemulțumit de perioada pentru care i-au fost acordate drepturile conferite de lege, trebuia să exercite calea de atac a recursului, în termenul prevăzut de lege.
împotriva sentinței nr. 262 din 23 aprilie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și a susținut că în mod corect, Comisia de aplicare a Legii nr. 309/2002 a admis parțial cererea, în funcție de stagiul militar satisfăcut la detașamentele de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 309/2002.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu dispozițiile legale aplicabile și cu criticile formulate, în temeiul art. 312 alin. (2) C. proc. civ., a casat sentința atacată și a respins acțiunea, constatând autoritate de lucru judecat față de sentința nr. 439 din 5 iunie 2003, a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, pentru următoarele considerente.
Puterea de lucru judecat este reglementată atât în Codul civil, cât și în Codul de procedură civilă. Codul civil tratează puterea lucrului judecat, ca pe o prezumție legală irefragabilă, împotriva căreia nu poate fi primită nici o dovadă contrară.
Potrivit art. 1200 pct. 4 C. civ., sunt prezumții legale, acelea care sunt determinate special prin lege, precum puterea ce legea acordă autorității lucrului judecat, iar în condițiile art. 1202 alin. (1), "Prezumția legală dispensă de orice dovadă, pe acela în favoarea căruia este făcută".
Elementele lucrului judecat sunt acelea menționate în art. 1201 C. civ., "este lucru judecat, atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor, în aceeași calitate".
Excepția puterii lucrului judecat este o excepție de fond, pentru că este în legătură cu exercițiul dreptului la acțiune.
în condițiile art. 166 C. proc. civ., "Excepția puterii lucrului judecat se poate ridica de părți sau judecător, chiar înaintea instanțelor de recurs".
în temeiul art. 306 alin. (2) C. proc. civ., instanța de recurs invocă din oficiu excepția puterii lucrului judecat, excepție absolută de ordine publică.
Având în vedere faptul că, în speță, instanța de fond s-a pronunțat asupra cererii reclamantului, prin cele două sentințe, și anume, sentința nr. 439 din 5 iunie 2003 și sentința nr. 262 din 23 aprilie 2004, ambele pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, Curtea a constatat autoritatea de lucru judecat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8698/2004. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 8806/2004. Contencios → |
|---|
