ICCJ. Decizia nr. 8806/2004. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la 29 februarie 2000, la Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, reclamantul L.I. a chemat în judecată pe pârâtul Guvernul României, pentru ca acesta să fie obligat să-i răspundă la memoriul înregistrat sub nr. 17/214 din 10 ianuarie 2000.
Prin sentința civilă nr. 457 din 4 mai 2000, Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, a respins ca nefondată, acțiunea, constatând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 29/1990.
împotriva acestei sentințe a declarat recurs, reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate, potrivit art. 304 pct. 7, 8 și 10 C. proc. civ. A susținut în esență că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se sprijină, că erau aplicabile dispozițiile art. 1 din Legea nr. 29/1990 și că instanța nu s-a pronunțat asupra dovezilor administrate.
Prin decizia nr. 316 din 26 ianuarie 2001, Curtea Supremă de Justiție, secția de contencios administrativ, s-a respins ca nefondat, recursul declarat de reclamant. S-a reținut că în mod corect instanța fondului a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1, întrucât la repetatele memorii prin care reclamantul sesiza o serie de probleme în domeniul "cercetării laseristice militare române", pârâtul a răspuns prin adresa nr. 481 din 16 noiembrie 1998. Reclamantului i s-a comunicat că memoriile sale au fost înaintate organelor competente, în vederea efectuării de cercetări. Memoriul înregistrat sub nr. 17/214/2000, constituie o revenire la memoriile anterioare. Pârâtul nu a emis un act administrativ și nici nu este vorba de un refuz nejustificat al autorității, de natură a aduce o vătămare a drepturilor recunoscute de lege, reclamantului.
Prin cererea înregistrată la 9 iulie 2004, la înalta Curte de Casație și Justiție, L.I. a solicitat revizuirea deciziei nr. 316 din 26 ianuarie 2001, pronunțată de secția de contencios administrativ a instanței supreme.
Invocând în drept dispozițiile art. 322 - 323 C. proc. civ., revizuientul a arătat că au apărut elemente noi, ascunse la data judecării recursului de către funcționari ai Guvernului României și că în prezent este instrumentat asupra sa un dosar de urmărire informativă, început în anul 1998. Sunt reiterate o serie de aspecte referitoare la săvârșirea de către anumite persoane, ce ocupă funcții importante în autoritățile de stat, a unor fapte ce pot întruni elementele constitutive ale unor infracțiuni.
Examinând cererea de revizuire, înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că aceasta este neîntemeiată și a respins-o ca atare.
Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, care se poate exercita împotriva hotărârilor definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și împotriva hotărârilor date de instanța de recurs, "atunci când invocă fondul". Totodată, exercitarea acestei căi de atac este posibilă, numai în cazurile și condițiile expres prevăzute în art. 322 C. proc. civ.
în speță, pe de o parte, obiectul revizuirii îl constituie o hotărâre a instanței de recurs, care, însă, nu a rezolvat fondul pretenției deduse judecății (recursul fiind respins ca nefondat), iar pe de altă parte, aspectele invocate de revizuient nu se încadrează în nici unul din motivele de revizuire stabilite prin art. 322 alin. 1 pct. 1 - 9 C. proc. civ.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8799/2004. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 8802/2004. Contencios → |
|---|
