ICCJ. Decizia nr. 9084/2004. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la 8 octombrie 2003, T.I. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Călărași - Comisia pentru aplicarea prevederilor O.G. nr. 105/1999, pentru anularea hotărârii nr. 4861 din 5 septembrie 2003 și recunoașterea dreptului său de a primi o indemnizație lunară, în temeiul Legii nr. 309/2002.
în motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în mod neîntemeiat, pârâta a respins cererea sa, formulată în baza art. 1 din Legea nr. 309/2002, deși a făcut dovada că în perioada 4 mai 1950 - 4 mai 1953 a efectuat stagiul militar la U.M. 03616 Mangalia, perioadă în care a prestat munci foarte grele, la obiective de interes militar, în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.
Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, prin sentința nr. 55 din 20 ianuarie 2004, a respins acțiunea reclamantului T.I., ca neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că din livretul militar și din adresa nr. CTT 2793, eliberată de U.M. 02405 Pitești, la 23 septembrie 2003 rezultă că în perioada 4 mai 1950 - 4 mai 1953, reclamantul a efectuat stagiul militar într-o unitate a Ministerului Apărării Naționale, iar nu în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 309/2002.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, reclamantul, T.I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și susținând, în esență, că instanța de fond a soluționat cauza în mod greșit.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, a constatat că recursul este fondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 309/2002, privind recunoașterea și acordarea unor drepturi, persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961, beneficiază de prevederile acestei legi, cetățeanul român care a efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă, în perioada 1950 - 1961.
în speță, din livretul militar al reclamantului rezultă că aceasta a efectuat stagiul militar într-o unitate militară, în perioada 4 mai 1950 - 4 mai 1953.
Or,câtă vreme este dovedită împrejurarea că reclamantul a prestat muncă în timpul stagiului militar într-o unitate organizată în acest scop, nu există nici un temei de a-l excepta de la recunoașterea drepturilor sale.
Faptul că se contestă de către recurentă, apartenența detașamentelor de muncă la Direcția Generală a Serviciului Muncii, invocându-se fie tutela Ministerului Forțelor Armate, fie cea a Ministerului de Construcții, nu prezintă importanță în soluționarea cauzei, deoarece s-ar ajunge la nesocotirea scopului reparator al legii, și anume, acela de a recompensa persoanele care au fost obligate să presteze o muncă ordonată de regimul acelei epoci, pe anumite criterii, în perioada în care reclamantul trebuia să efectueze stagiul militar.
în consecință, recursul a fost admis, cu consecința admiterii acțiunii și acordării drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8013/2004. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 9090/2004. Contencios → |
|---|
