ICCJ. Decizia nr. 937/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 309/2002. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 937/2004
Dosar nr. 2189/2003
Şedinţa publică din 4 martie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Galaţi, sub nr. 115 din 13 ianuarie 2003, reclamantul P.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Brăila, anularea hotărârii nr. 130 din 3 decembrie 2002, emisă de pârâtă, stabilirea şi acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002. În motivarea acţiunii, acesta a arătat că în perioada 27 august 1958 - 29 februarie 1960, a satisfăcut serviciul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii şi anume, la Comandamentul Zonal al Unităţii Militare de Producţie Luciu Giurgeni.
Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 20 din 17 februarie 2003, a respins ca prematur introdusă, acţiunea reclamantului P.L., în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Brăila.
În motivarea soluţiei, s-a reţinut că reclamantul nu a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de art. 5 din Legea nr. 29/1990.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen, reclamantul P.L., criticând-o pentru nelegalitate, susţinând că, în speţă sunt aplicabile prevederile art. 6 alin. (5) din Legea nr. 309/2002, aceasta reprezentând legea specială, faţă de prevederile Legii nr. 29/1990, care reprezintă dreptul comun în materia contenciosului administrativ.
Verificând cauza în funcţie de recursul formulat, cât şi potrivit art. 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat, pentru următoarele considerente.
În adevăr, Legea nr. 309/2002, pentru recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 – 1961, prevede în art. 6 alin. (5), că împotriva hotărârilor comisiilor care funcţionează în cadrul Caselor teritoriale de pensii şi a municipiului Bucureşti, se poate face contestaţie la curtea de apel, în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii.
Întrucât reclamantul a contestat în termen, în temeiul art. 6 alin. (5) din Legea nr. 309/2002, hotărârea nr. 130 din 3 decembrie 2002, a Comisiei din cadrul Casei Judeţene de Pensii Brăila, instanţa sesizată avea obligaţia, potrivit legii să soluţioneze cauza în fond, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corect a legii, potrivit dispoziţiilor art. 129 C. proc. civ. şi legii speciale în materie, respectiv Legea nr. 309/2002.
Aşa fiind, recursul declarat de reclamant este fondat şi va fi admis.
Se va casa sentinţa atacată şi se va trimite cauza, aceleiaşi instanţe, pentru rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de P.L., împotriva sentinţei civile nr. 20 din 17 februarie 2003, a Curţii de Apel Galaţi, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, aceleiaşi instanţe, pentru rejudecare.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 martie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 936/2004. Contencios. împotriva deciziei... | ICCJ. Decizia nr. 938/2004. Contencios. Anulare viza de iesire... → |
|---|
