ICCJ. Decizia nr. 958/2004. Contencios. Suspendare executare decizie M.F.P. si proces verbal al Garzii Financiare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 958/2004
Dosar nr. 3822/2003
Şedinţa publică din 4 martie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, sub nr. 2460 din 7 august 2003, reclamanta Asociaţia P.R. Bucureşti a solicitat ca în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Finanţelor Publice şi Garda Financiară Centrală, să se suspende executarea deciziei nr. 224 din 24 iulie 2003 şi a procesului-verbal încheiat de Garda Financiară Centrală, privind obligarea de plată a impozitului pe venituri de natură salarială, în sumă de 38.109.473.542 lei, a majorărilor de întârziere aferente în valoare de 7.966.697.503 lei, a penalităţilor de 0,5%, în valoare de 2.042.861.444 lei şi a penalităţilor de întârziere de 10%, cu o valoare de 3.810.947.354 lei, până la soluţionarea acţiunii având ca obiect, anularea deciziei nr. 224/2003.
Reclamanta a invocat prevederile art. 9 din Legea nr. 29/1990, susţinând că executarea sumei totale de 51.929.979.843 lei ar produce o gravă perturbare în activitatea Asociaţiei, fiind în imposibilitate de a mai funcţiona, iar iminenţa pagubei rezultă din somaţia pentru trecerea la achitarea debitului.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 1179 din 20 august 2003, a respins cererea reclamantei, nefiind îndeplinite cerinţele legale.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, reclamanta, criticând sentinţa, în sensul că instanţa a schimbat temeiul juridic, a dat o interpretare eronată a actelor normative incidente în cauză şi că nu este motivată, solicitând a se constata nelegalitatea acesteia.
Recursul este nefondat.
Prin acţiune, reclamanta a invocat ca temei juridic al solicitării sale, prevederile art. 9 din Legea nr. 29/1990, obiectul cererii fiind suspendarea executării deciziei nr. 224/2003, până la soluţionarea acţiunii.
În motivarea soluţiei de respingere, instanţa de fond a făcut trimitere la prevederile OG nr. 61/2003, dar a dat răspuns şi în ceea ce priveşte neîndeplinirea condiţiilor cerute de art. 9 din Legea nr. 29/1990m în sensul că reclamanta nu a dovedit cazul bine justificat şi prevenirea unei pagube iminente în cazul trecerii la executarea actului administrativ.
Potrivit art. 9 din Legea contenciosului administrativ, în cazuri bine justificate şi pentru a se preveni producerea unei pagube iminente, reclamantul poate cere instanţei să dispună suspendarea actului administrativ, până la soluţionarea acţiunii, evident trebuind demonstrat şi încălcarea unui drept recunoscut de lege.
Ori, în cauză nu sunt întrunite aceste condiţii esenţiale ale textului, nici din sentinţa unde nu se face referire la vreo probă şi nici din actele dosarului, nerezultând existenţa unui caz bine justificat şi de o pagubă iminentă dacă s-ar trece la executarea deciziei nr. 224/2003.
Cum aceste cerinţe esenţiale nu au fost dovedite, soluţia instanţei de fond este legală, şi pe cale de consecinţă, urmează a se respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Asociaţia P.R. împotriva sentinţei civile nr. 1179 din 20 august 2003, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 martie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 941/2004. Contencios. Anulare ordine emise de... | ICCJ. Decizia nr. 959/2004. Contencios. Anulare act control... → |
|---|
