ICCJ. Decizia nr. 1344/2005. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1344/2005
Dosar nr. 8254/2004
Şedinţa publică din 1 martie 2005
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 21 iunie 2004, reclamanţii K.A. şi K.L. au solicitat anularea poziţiilor 5 şi 6 din Anexa nr. 14 a HG nr. 967/2002 şi anularea hotărârii nr. 17 din 13 august 1999, a Consiliului Local Bixad, cu privire la locuinţa socială cu 2 apartamente din localitatea Trip, plus cheltuieli de judecată.
În motivarea acţiunii s-a arătat că prin actele atacate s-a stabilit că imobilul aparţine domeniului public al comunei Bixad; că terenul este proprietatea tabulară a Societăţii I.L. Bixad şi pe el este edificată o casă cu 2 apartamente, pe care au cumpărat-o reclamanţii de la SC C. SA Satu Mare, în baza Decretului - lege nr. 61/1990, respectiv de la SC S.F. SA Satu Mare; că prin ordin al prefectului, reclamanţii au dobândit dreptul de proprietate asupra a 71 mp, teren aferent construcţiei.
Prin sentinţa civilă nr. 449/2004, a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ, reclamanţii au fost repuşi în termenul de sesizare a instanţei, s-a admis acţiunea, s-au anulat actele atacate şi pârâţii au fost obligaţi la 10.000.000 lei, cheltuieli de judecată către reclamanţi.
Instanţa a reţinut că reclamanţii au fost împiedicaţi să atace actele, deoarece au lipsit din ţară, din anul 1997 şi că hotărârea de guvern şi hotărârea consiliului local au fost invocate, ca acte de dobândire a proprietăţii, de către comună, împotriva proprietăţii persoanelor fizice, într-un litigiu civil.
Pe fondul pricinii, curtea de apel a constatat că reclamanţii, prin contractul nr. 286/1995, au cumpărat o parte din construcţie, în baza Decretului - lege nr. 61/1990, de la SC C. SA Satu Mare, cealaltă parte a construcţiei a fost vândută acestora, prin contractul nr. 45/2002, de către lichidatorul SC S.F. SA Satu Mare şi terenul aferent de 71 mp, a fost atribuit prin ordin al prefectului.
Instanţa a concluzionat că la data emiterii actelor atacate, imobilul nu aparţinea comunei, ci reclamanţilor, care au fost vătămaţi, astfel, în dreptul lor de proprietate.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recursuri în termen, pârâţii.
Guvernul României a arătat în motivele de recurs, că reclamanţii, ca să aibă legitimare procesuală activă, trebuiau să facă dovada că sunt titularii unui drept subiectiv civil material, actual, real şi nu a dreptului procedural, soluţionarea cererii de restituire a imobilelor; că reclamanţii au la îndemână acţiunea de drept comun, care, de altfel, este pe rolul instanţei civile; că actul de inventariere a bunurilor aparţinând domeniului public, nu vatămă drepturile reale ale deţinătorilor imobilului.
De asemenea, Guvernul României a susţinut că acţiunea este tardivă, faţă de data apariţiei actelor administrative atacate şi că nu sunt întrunite cerinţele art. 103 C. proc. civ.
În recursul declarat de Consiliul Local al comunei Bixad, s-a criticat sentinţa, arătându-se că acţiunea este tardivă şi că imobilul aparţine domeniului public al comunei Bixad, conform H.C.M. nr. 8/1960.
Verificând cauza, în funcţie de motivarea recursurilor formulate, Curtea reţine următoarele:
Primul motiv al recursului Guvernului României nu este fondat.
Reclamanţii au legitimare procesuală activă, deoarece au invocat faptul că sunt titularii dreptului de proprietate asupra imobilului în discuţie, drept care pretind că le-a fost vătămat prin actele administrative atacate prin acţiune.
Motivele de recurs formulate de ambii recurenţi, privind tardivitatea acţiunii, conduc la admiterea recursurilor, pentru următoarele considerente:
Din probele administrate în cauză nu se poate stabili în mod cert data la care intimaţii-reclamanţi au luat cunoştinţă de actele administrative atacate.
Din cuprinsul întâmpinării depuse de Consiliul Local al comunei Bixad, în dosarul nr. 4030/2003 al Tribunalului Satu Mare, se reţine că pentru termenul din 10 februarie 2004 a fost depusă în acel dosar, HG nr. 967/2002.
Nu s-a făcut, însă, dovada că intimaţii-reclamanţi au luat cunoştinţă de HG nr. 967/2002, la data de 10 februarie 2004 sau la o dată ulterioară. Instanţa avea obligaţia să impună părţilor, să depună copii de pe încheierea din data de 10 februarie 2004, din dosarul nr. 4030/2003, al Tribunalului Satu Mare sau de pe alte acte relevante în acest sens.
Curtea de apel a repus pe reclamanţi în termenul de sesizare a instanţei, motivând că aceştia, din anul 1997, se află în străinătate.
Se constată că nu s-au administrat dovezi în acest sens, întrucât din copia paşapoartelor nu se poate reţine o atare situaţie de fapt.
De altfel, din anul 2000, până în prezent, între părţi au existat mai multe litigii civile privind imobilul în discuţie, astfel încât este neverosimil motivul repunerii în termenul de sesizare, absenţa din ţară a reclamanţilor.
Pe linia acestui raţionament făcut de instanţa de fond, ar fi însemnat că intimaţii să nu fi participat în procesele civile anterioare purtate cu autoritatea locală, deoarece fiind plecaţi din ţară, nu au avut cunoştinţă de acele procese.
Or, în dosarul nr. 4030/2003, al Tribunalului Satu Mare, chiar soţii K. sunt reclamanţi.
Aşadar, în mod eronat instanţa a dispus repunerea în termen a reclamanţilor.
Sentinţa se impune, astfel, a fi desfiinţată şi cauza trimisă, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.
Instanţa de rejudecare va administra dovezi din care să rezulte cert data la care reclamanţii au luat cunoştinţă de actele administrative atacate şi va stabili în funcţie de datele respective, dacă au fost respectate termenele prevăzute de dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 29/1990, privind formularea plângerii prealabile şi sesizarea instanţei.
Faţă de soluţia adoptată, Curtea nu mai are a analiza motivul de recurs formulat de Consiliul Local al comunei Bixad, referitor la fondul pricinii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâţii Guvernul României şi Consiliul Local al comunei Bixad, reprezentat prin primar, împotriva sentinţei civile nr. 449/CA/2004 - PI din 20 septembrie 2004, a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1340/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1347/2005. Contencios. Anulare parţială O.G.... → |
|---|
