ICCJ. Decizia nr. 1349/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 309/2002. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1349/2005
Dosar nr. 6516/2004
Şedinţa publică din 2 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 19 ianuarie 2004, la Tribunalul Gorj, reclamanta M.M. a solicitat anularea hotărârii nr. 193 din 26 septembrie 2003, emisă de Casa Judeţeană de Pensii Gorj şi recunoaşterea calităţii de beneficiară a drepturilor acordate de Legea nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii, reclamanta a susţinut că hotărârea este nelegală, întrucât a făcut dovada că atât ea, cât şi familia sa au fost persecutate din motive etnice.
Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 205 din 1 aprilie 2004, a admis acţiunea, a anulat actul contestat şi a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre, prin care să-i recunoască calitatea de beneficiară a Legii nr. 189/2000, pentru perioada 10 aprilie 1944 - 6 martie 1945, obligând pârâta să-i acorde drepturile, începând cu 1 februarie 2003.
Pentru a soluţiona astfel, instanţa de fond a reţinut că tatăl reclamantei, P.T., invalid de război, a sosit împreună cu soţia şi fiica, în România, la data de 10 aprilie 1944, fiind cantonaţi în comuna Pleşoiu.
Împotriva sentinţei de mai sus a declarat recurs, Casa Judeţeană de Pensii Gorj, care a susţinut că cererile pentru stabilirea calităţii de beneficiar a Legii nr. 189/2000 s-a depus numai până la 31 decembrie 2003 şi că petiţionara nu a depus nici un act doveditor din care să rezulte că se încadrează în dispoziţiile legii sus-menţionate.
Recursul este nefondat.
Prin hotărârea nr. 193 din 26 septembrie 2003, pârâta a respins cererea reclamantei, de a acorda drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, motivând că aceasta nu a dovedit persecuţia etnică conform dispoziţiilor Legii nr. 189/2000.
Potrivit art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile prevăzute de acest act normativ, persoanele strămutate pentru motive etnice, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945. Prin persoană strămutată în altă localitate, în sensul Legii nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, inclusiv HG nr. 127/2002, se înţeleg şi persoanele din Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ardealul de Nord care au fost expulzate sau refugiate.
Din dovezile depuse de reclamantă la dosar, şi anume, tabloul refugiaţilor din plasa Grădiştea, rezultă că tatăl reclamantului s-a refugiat împreună cu soţia şi fiica, în comuna Pleşoiu.
Cât priveşte data de începere a acordării drepturilor, se constată că în mod corect instanţa, în considerarea caracterului reparator şi dispoziţiile imperative ale legii, a dispus acordarea acestora din luna următoare celei în care s-a depus cererea iniţială, respectiv 1 februarie 2003, chiar dacă probatoriul a fost completat ulterior, astfel încât critica adusă sentinţei nu poate fi reţinută.
În consecinţă, faţă de considerentele arătate, se constată că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică, iar recursul, fiind nefondat, urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Gorj împotriva sentinţei civile nr. 205 din 1 aprilie 2004 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1347/2005. Contencios. Anulare parţială O.G.... | ICCJ. Decizia nr. 1354/2005. Contencios. Refuz comunicare... → |
|---|
