ICCJ. Decizia nr. 1493/2005. Contencios. Anulare Hotărâre Guvern. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1493/2005
Dosar nr. 2472/2003
Şedinţa publică din 8 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 1 aprilie 2003, reclamanţii SC A. SRL, Cabinetul Medical Individual „Dr. M.Z." au chemat în judecată Guvernul României, solicitând anularea HG nr. 59/2003.
În motivarea cererii lor, reclamanţii au susţinut că prin hotărârea contestată, Ministerul Sănătăţii şi Familiei a fost transformat într-un prestator de servicii medicale curative, depăşindu-şi, astfel, atribuţiile stabilite prin Legea nr. 100/1998 şi HG nr. 22/2001.
Prin sentinţa civilă nr. 211 din 12 mai 2003, Curtea de Apel Oradea a admis în parte acţiunea şi a anulat art. 2 lit. b) şi c) din hotărârea contestată.
S-a reţinut pentru aceasta, că dispoziţiile respective aveau în vedere activitatea de servicii medicale care depăşeau sfera activităţii de sănătate publică ce intră în competenţa Ministerului Sănătăţii şi Familiei.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, Guvernul României, care a susţinut în esenţă că reclamanţii nu au făcut dovada dreptului recunoscut de lege şi vătămării aduse acestuia, dar nici a concurenţei neclare în domeniul serviciilor medicale curative.
Recursul nu este fondat.
În conformitate cu dispoziţiile HG nr. 22/2001, privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei, definit ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, acest minister aplică strategia şi politica Guvernului, în domeniul asigurării sănătăţii populaţiei, având ca atribuţii printre altele: coordonarea, controlul şi supravegherea organizării activităţii de asistenţă de sănătate publică, asistenţă de urgenţă, curativă şi de recuperare medicală; avizează funcţionarea şi supraveghează activitatea tuturor formelor de prestare a serviciilor medicale private; emite avize şi autorizaţii sanitare de funcţionare şi percepe tarife pentru actele pe care este obligat să le elibereze în conformitate cu prevederile legale în vigoare, etc.
Or, prin HG nr. 59/2003, privind înfiinţarea de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei, a unor activităţi finalizate integral din veniturile proprii, s-a aprobat înfiinţarea de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei, a unei activităţi de „Prestări servicii medicale cu plată, la cererea persoanelor fizice şi juridice", constând în: examene medicale şi psihologice pentru obţinerea de certificate medicale, consultaţii, tratamente; investigaţii şi alte servicii acordate cu plată.
Nu numai că aceste activităţi depăşesc în mod evident sfera activităţii de sănătate publică, dar şi plata lor contravine dispoziţiilor art. 21 şi 26 din Legea nr. 100/1998, care prevăd că Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Direcţiile de Sănătate Publică Teritorială nu pot percepe tarife, decât pentru asistenţă de sănătate publică şi nu curativă.
Mai mult, asistenţa medicală curativă se exercită potrivit dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 100/1998, prin cabinete medicale de stat sau private, spitale şi centre de diagnostic şi tratament, avizate şi supravegheate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, care în acelaşi timp veghează asupra climatului de concurenţă loială - art. 43 din HG nr. 22/2001.
Or, în condiţiile art. 2 lit. b) şi c) din HG nr. 59/2003, se aduce atingere liberei concurenţe, Ministerul Sănătăţii şi Familiei fiind în situaţia să-şi elibereze pentru propria activitate, avizele şi autorizaţiile necesare.
Astfel fiind, legal şi temeinic, Curtea de Apel Oradea a apreciat că prin dispoziţiile menţionate se aduce atingere dreptului recunoscut prin lege, cabinetelor medicale private, de a practica asistenţă medicală curativă.
Văzând dispoziţiile art. 312 C. proc. civ.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Guvernul României împotriva sentinţei civile nr. 211/CA/2003 - P din 12 mai 2003 a Curţii de Apel Oradea, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1471/2005. Contencios. Anulare dispoziţie... | ICCJ. Decizia nr. 1495/2005. Contencios. Anulare Hotărâre... → |
|---|
