ICCJ. Decizia nr. 1498/2005. Contencios. Anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1498/2005
Dosar nr. 5094/2003
Şedinţa publică din 8 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată şi iniţial înregistrată la Judecătoria Băileşti, ulterior declinată la Curtea de Apel Craiova, reclamanta Comisia Locală pentru aplicarea Legii nr. 1/2000 Rast a chemat în judecată pe pârâta S.N. P. SA, pentru ca instanţa, prin sentinţa ce o va pronunţa, să dispună anularea certificatului de atestate a dreptului de proprietate seria M.03 nr. 6076 din 31 octombrie 2000, emis de Ministerul Industriei şi Comerţului.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că prin anularea certificatului a cărui anulare se solicită, s-a încălcat dreptul de proprietate al cetăţenilor comunei Rast, că terenurile au aparţinut anterior anului 1989, C.A.P. - ului şi că terenul inclus în certificat, nu s-a aflat în patrimoniul pârâtei, pentru a se putea aplica dispoziţiile HG nr. 834/1991.
Curtea de Apel Craiova, prin sentinţa civilă nr. 783/2003, a respins acţiunea, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că pârâta S.N. P. SA a avut în administrare, suprafaţa de 361,12 ha teren agricol pe raza comunei Rast şi că acest teren a devenit proprietatea sa, în baza Legii nr. 15/1990.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, reclamanta Comisia Locală a comunei Rast.
În motivarea recursului, recurenta-reclamantă a susţinut că:
- terenul în cauză, cuprins în certificatul de atestare a dreptului de proprietate, a aparţinut proprietarilor particulari, care solicită reconstituirea dreptului de proprietate;
- certificatul a fost emis cu încălcarea prevederilor cuprinse în HG nr. 834/1991, fără documentaţia necesară şi fără a avea în vedere că terenul respectiv este extravilan, şi nu intravilan;
- instanţa nu a ţinut cont de expertiza efectuată în cauză;
Recursul este fondat.
Recurenta-reclamantă a învestit instanţa, cu soluţionarea unei acţiuni în contencios administrativ, în condiţiile art. 1 din Legea nr. 29/1990, având ca obiect, anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 361,81 ha teren agricol, seria M.03/6076 din 31 octombrie 2000, emis intimatei-pârâte S.N. P. SA Bucureşti, de către Ministerul Economiei şi Comerţului.
Certificatul de atestare, a cărui anulare s-a solicitat, a fost emis în baza HG nr. 834/1991, el având natura unui act administrativ, ceea ce atrage aplicarea legii speciale în această materie, respectiv Legea nr. 29/1990, în ceea ce priveşte controlul legalităţii emiterii lui.
În aceste condiţii, instanţa de fond, în raport cu obiectul acţiunii introductive, trebuia să verifice, pe de o parte, respectarea dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 29/1990, care instituie obligativitatea procedurii prealabile şi termenele în care aceasta se efectuează, iar pe de altă parte, respectarea dispoziţiilor legale cuprinse în HG nr. 834/1991 (art. 1 - 3), cu privire la condiţiile în care se poate elibera certificatul de atestare al dreptului de proprietate.
Astfel, având în vedere data introducerii acţiunii, respectiv 13 noiembrie 2002, data emiterii certificatului a cărui anulare se solicită - 31 octombrie 2000, din dosarul cauzei nu rezultă dacă recurenta-reclamantă a îndeplinit procedura prealabilă, anterior sesizării instanţei şi în funcţie de aceasta, dacă au fost respectate termenele imperative prevăzute de art. 5 din Legea nr. 29/1990.
Pe fondul cauzei, instanţa nu a administrat dovezi din care să rezulte natura juridică a suprafeţei de teren cuprins în certificatul de atestare, deşi avea această posibilitate, în raport cu concluziile expertizei tehnice efectuate în cauză şi nici nu a verificat îndeplinirea condiţiilor prevăzute în art. 1 din HG nr. 834/1991, pentru eliberarea certificatului de atestare.
De altfel, instanţa, deşi avea de soluţionat o cauză în contencios administrativ, nu a procedat conform dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 29/1990 şi nu a cerut autorităţii emitente, să depună întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii certificatului contestat, în condiţiile în care din expertiză rezultă că la eliberarea certificatului nu a existat documentaţia originală, necesară identificării terenului în cauză.
În raport cu cele mai sus reţinute şi în baza dispoziţiilor art. 312 - 313 C. proc. civ., recursul va fi admis, sentinţa casată şi cauza trimisă, spre rejudecare, în sensul celor arătate.
Cu ocazia rejudecării, instanţa va verifica în principal, îndeplinirea procedurii prealabile prevăzute de art. 5 din Legea nr. 29/1990, precum şi respectarea termenelor prevăzute în acelaşi text de lege, ţinând cont de data introducerii acţiunii şi de data emiterii certificatului de atestare; şi în raport cu soluţia adoptată cu privire la acest prim aspect, va analiza sau nu, legalitatea emiterii certificatului de atestare, în raport cu prevederile HG nr. 834/1991.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Comisia Locală de aplicare a Legii fondului funciar nr. 1/2000 Rast împotriva sentinţei civile nr. 783 din 26 septembrie 2003, a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1433/2005. Contencios. Anulare Hotărâre... | ICCJ. Decizia nr. 1514/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
