ICCJ. Decizia nr. 161/2005. Contencios. La declinare de competenţă (anulare adresă S.P.P. şi reîncadrare în funcţie). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 161/2005
Dosar nr. 8030/2004
Şedinţa publică din 17 ianuarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1786/2004, Curtea de Apel Bucureşti a admis excepţia de necompetenţă materială a Curţii de Apel Bucureşti, de a soluţiona cauza în prima instanţă şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul G.D., în contradictoriu cu pârâtul SP.P. (U.M. 0131), în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut privitor la excepţia de necompetenţă materială invocată de pârât, că obiectul acţiunii vizează refuzul nejustificat al S.P.P. - U.M. 0131 Bucureşti, de a-l reîncadra pe reclamant, conform dispoziţiilor Codului muncii şi a normelor în materie, respectiv Legea nr. 164/2001, Legea nr. 80/1995 şi Legea nr. 188/1999, şi nu conform Legii nr. 29/1990.
Împotriva acestei hotărâri judecătoreşti a formulat recurs, G.D., criticând-o ca nelegală, întrucât instanţa de fond a declinat greşit competenţa de soluţionare a litigiului, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a, el apreciind că instanţa de contencios administrativ este legal învestită, faţă de faptul că i-au fost prejudiciate drepturile apărate de lege.
Recursul este nefondat şi va fi respins.
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, rezultă că obiectul acţiunii formulate la Curtea de Apel Bucureşti, de către G.D., este fondat pe dispoziţiile Legii nr. 164/2001 şi ale Legii nr. 80/1995 şi se referă la anularea unei adrese a S.P.P. şi la reîncadrarea sa în rândul cadrelor active S.P.P., în funcţia avută anterior trecerii sale în rezervă.
Având în vedere dispoziţiile mai sus invocate, Curtea constată că în mod corect prima instanţă a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a, în raport şi cu faptul că se solicită activarea, ca militar, precum şi în funcţie de locul unităţii militare în structura autorităţii respective.
Faţă de aceste considerente, se apreciază că sentinţa atacată este legală şi temeinică, motiv pentru care se va respinge ca nefondat, recursul declarat de G.D., conform art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de G.D. împotriva sentinţei civile nr. 1786 din 22 septembrie 2004, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 ianuarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1605/2005. Contencios. Refuz anulare măsură... | ICCJ. Decizia nr. 1615/2005. Contencios. La încheierea de... → |
|---|
