ICCJ. Decizia nr. 1633/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 309/2002. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1633/2005
Dosar nr. 8684/2004
Şedinţa publică din 14 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe calea contenciosului administrativ la data de 1 septembrie 2004, reclamantul I.G. a solicitat în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Dolj, să se dispună anularea hotărârii nr. 506 din 6 noiembrie 2002, prin care i-a fost respinsă cererea privind acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002.
Motivându-şi cererea, reclamantul a arătat că în perioada 1 mai 1951 - 1 mai 1954 a efectuat stagiul militar în detaşamentele de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 309/2002, dar pârâta i-a refuzat acordarea drepturilor cuvenite.
Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, prin Decizia nr. 639 din 4 noiembrie 2004, a admis acţiunea reclamantului, a anulat hotărârea nr. 505 din 6 noiembrie 2002, obligând pârâta să-i recunoască drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 1 mai 1951 - 1 mai 1954, începând cu data de 1 septembrie 2002.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că din materialul probator administrat în cauză rezultă că reclamantul a efectuat serviciul militar în perioada 1 mai 1951 - 1 mai 1954, îndeplinind funcţia de „constructor". În acelaşi livret militar depus la dosarul cauzei, în rubrica „denumirea specialităţii militare", este trecută menţiunea „bun pentru unităţi chimice". Instanţa de fond a concluzionat că reclamantul nu a avut calitatea de soldat în armată, fiind folosit la muncă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, Casa Judeţeană de Pensii Dolj, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recurenta susţine că din materialul probator administrat în cauză nu rezultă că reclamantul şi-a îndeplinit serviciul militar în cadrul detaşamentelor de muncă aparţinând Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, ci „la detaşamente M.F.A.".
De asemenea, recurenta apreciază că menţiunea „bun pentru trupele chimice", înscrisă în livretul reclamantului, demonstrează apartenenţa unităţii în care şi-a efectuat stagiul militar, reclamantul, la unităţile armatei, unde existau asemenea specialităţi militare.
Examinându-se sentinţa atacată, în raport cu criticile formulate, cu probele administrate în cauză, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, se constată că recursul este nefondat, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Conform dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi, persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961, beneficiază de prevederile acestei legi, cetăţeanul român care a efectuat stagiul militar în detaşamente de muncă, în perioada menţionată.
Stabilirea drepturilor prevăzute prin actul normativ menţionat se face potrivit dispoziţiilor art. 6 alin. (2) din lege, la cerere, pe baza înscrisurilor din livretele militare şi din adeverinţele eliberate de Centrele militare judeţene sau de U.M. 02405 Piteşti.
Din materialul probator existent la dosarul cauzei, rezultă că reclamantul a îndeplinit pe întreaga durată a stagiului militar, funcţia de constructor.
Câtă vreme este dovedită împrejurarea că reclamantul a prestat muncă pe timpul stagiului militar într-o unitate organizată în acest scop, nu există temei pentru a-l excepta de la recunoaşterea drepturilor acordate potrivit Legii nr. 309/2002.
Faptul că se contestă de către recurentă, apartenenţa la Direcţia Generală a Serviciului Muncii, a unităţii militare în care reclamantul şi-a îndeplinit stagiul militar, nu prezintă importanţă în soluţionarea cauzei, deoarece s-ar ajunge la nesocotirea scopului reparator al legii, şi anume, acela de a recompensa persoanele care au fost obligate să presteze o muncă ordonată de regimul acelei epoci, pe anumite criterii, în perioada în care reclamantul trebuia să efectueze serviciul militar.
În consecinţă, se constată că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică, motiv pentru care recursul declarat în cauză se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Dolj împotriva sentinţei nr. 639 din 4 noiembrie 2004 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1631/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1635/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
