ICCJ. Decizia nr. 1717/2005. Contencios. La încheierea de suspendare a actelor de executare silită. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1717/2005
Dosar nr. 2739/2004
Şedinţa publică din 16 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 11 decembrie 2003, reclamanta SC P. SA Cluj Napoca a solicitat anularea actelor de executare silită declanşate împotriva sa, până la soluţionarea contestaţiei formulate împotriva deciziei Ministerului Finanţelor nr. 376 din 29 noiembrie 2003, aflată pe rolul Curţii de Apel Cluj.
În motivarea cererii sale, reclamanta a susţinut că prin procesul-verbal de control care a fost contestat în dosarul nr. 8257/2003, al Curţii de Apel Cluj, s-a stabilit în sarcina societăţii, plata unui debit în sumă de 7.144.832.285 lei, reprezentând impozit pe profit, accize, solduri şi penalităţi.
Executarea silită declanşată este cauzatoare de prejudicii pentru societate, întrucât în situaţia în care vor fi nevoite să solicite întoarcerea executării, societatea va fi pusă în situaţia unui blocaj financiar, de natură a cauza prejudicii irecuperabile.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin încheierea civilă nr. 1578 din 17 decembrie 2003, a admis cererea şi a dispus suspendarea actelor de executare silită împotriva reclamantei, până la soluţionarea contestaţiei formulate împotriva deciziei nr. 376/2003, în dosarul nr. 8257/2003, a Curţii de Apel Cluj.
Pentru a soluţiona astfel, instanţa a reţinut că obiectul obligaţiei priveşte o sumă semnificativă; soluţionarea acţiunii ar perturba fluxul financiar al societăţii, cu impact negativ asupra actelor sale de comerţ.
Considerând hotărârea, nelegală şi netemeinică, pârâta a declarat recurs, susţinând că nu sunt întrunite cerinţele cumulative ale art. 9 din Legea nr. 29/1990 şi a solicitat casarea şi în fond, respingerea cererii.
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, se constată că recursul este întemeiat.
Potrivit dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 29/1990, pentru a se putea cere suspendarea unui act administrativ, trebuie să existe un caz bine justificat, pentru a se preveni producerea unei pagube iminente, reclamanta putând cere instanţei, să dispună suspendarea executării actului administrativ, numai până la soluţionarea acţiunii.
În speţă, acţiunea care a format obiectul dosarului nr. 8257/2003, al Curţii de Apel Cluj, a fost soluţionată prin sentinţa civilă nr. 483 din 31 martie 2004.
Cum soluţia criticată dată prin încheierea nr. 1578 din 17 decembrie 2003, a Curţii de Apel Cluj, priveşte suspendarea actelor de executare silită până la soluţionarea contestaţiei formulate împotriva deciziei nr. 376/2003, în dosarul nr. 8257/2003, al Curţii de Apel Cluj, recursul urmează a fi admis, se va casa hotărârea atacată şi în fond, acţiunea va fi respinsă, ca rămasă fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Ministerul Finanţelor Publice împotriva încheierii nr. 1578 din 17 decembrie 2003, a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi în fond, respinge acţiunea, ca rămasă fără obiect.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1708/2005. Contencios. Anulare decizie... | ICCJ. Decizia nr. 1724/2005. Contencios → |
|---|
