ICCJ. Decizia nr. 1790/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1790/2005
Dosar nr. 5372/2004
Şedinţa publică din 18 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta N.S. a chemat în judecată Casa Judeţeană de Pensii Hunedoara, solicitând instanţei, ca în contradictoriu cu pârâta şi pe calea contenciosului administrativ, să dispună anularea hotărârii nr. 1212/2003, emisă de aceasta din urmă, cu consecinţa obligării ei de a emite o nouă hotărâre, prin care să acorde reclamantei, drepturile prevăzute de OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, astfel cum a fost modificată şi completată, învederând că hotărârea atacată este netemeinică şi nelegală, reclamanta îndeplinind cerinţele prevăzute de dispoziţiile art. 1 lit. e) din Legea nr. 189/2000.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că mama sa, împreună cu copii au fost nevoiţi să părăsească satul natal, Scărişoara Nouă, judeţul Satu Mare şi că ea s-a născut în localitatea de refugiu a părinţilor săi, astfel că sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000.
Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 20 din 28 ianuarie 2004, a admis acţiunea reclamantei, dispunând anularea hotărârii nr. 1212 din 31 octombrie 2003, emisă de pârâtă. Totodată, a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să stabilească calitatea reclamantei, de beneficiară a prevederilor Legii nr. 189/2000, modificată prin Legea nr. 242/2002, cum şi să-i acorde drepturile cuvenite în temeiul aceloraşi prevederi legale, pentru perioada strămutării cuprinsă în intervalul 22 septembrie 1943 - octombrie 1945.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că reclamanta a probat că s-a născut în perioada de refugiu a părinţilor săi şi a suferit împreună cu aceştia, efectele strămutării din localitatea de domiciliu.
Împotriva acestei sentinţe, considerată nelegală şi netemeinică, a declarat recurs, Casa Judeţeană de Pensii Hunedoara, susţinând, în esenţă, că reclamanta nu s-a aflat în nici o situaţie din cele prevăzute de art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu completările şi modificările ulterioare.
Examinând cauza, în raport cu motivul invocat şi având în vedere prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Instanţa de fond a reţinut în mod întemeiat faptul că şi reclamanta, născută în timpul strămutării părinţilor săi (14 septembrie 1943), a dobândit statutul de refugiat al acestora.
Având în vedere că finalitatea Legii nr. 189/2000 este tocmai acordarea de reparaţii, persoanelor care au suferit persecuţii din motive etnice, nu se poate susţine că ar fi exceptate de la beneficiul acestui act normativ, persoanele născute în refugiu, care au suportat alături de părinţi, consecinţele strămutării, fiind private de folosinţa locuinţei şi a bunurilor din localitatea de domiciliu.
În raport cu cele expuse, Curtea va respinge recursul declarat în cauză, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Hunedoara împotriva sentinţei civile nr. 20 din 28 ianuarie 2004, a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1784/2005. Contencios. Anulare act control... | ICCJ. Decizia nr. 1791/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
