ICCJ. Decizia nr. 1799/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1799/2005
Dosar nr. 6878/2004
Şedinţa publică din 18 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul I.N. a chemat în judecată pârâta Direcţia pentru Dialog, Familie şi Solidaritate Socială Dolj, solicitând instanţei ca în contradictoriu cu pârâta, să dispună anularea deciziei nr. 83 din 28 noiembrie 2003, prin care i s-a respins cererea privind acordarea unor drepturi de vechime în muncă, conform prevederilor Decretului - lege nr. 118/1990, şi să fie obligată pârâta, la dreptul său la vechime în muncă.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că în perioada mai 1968 - decembrie 1989 a fost împiedicat să-şi exercite profesia de procuror, din motive politice, fiind cercetat şi persecutat politic de organele statului din acea perioadă, iar în anul 1968 a fost înlăturat din funcţia de procuror.
Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 209 din 2 aprilie 2004, a admis acţiunea formulată de reclamant, dispunând anularea deciziei nr. 83 din 28 noiembrie 2003, a Direcţiei pentru Dialog, Familie şi Solidaritate Socială. Totodată, a constatat că reclamantul beneficiază de drepturile prevăzute de art. 11 din Decretul - lege nr. 118/1990, modificat prin Legea nr. 55/1998 şi a obligat pârâta să emită o nouă decizie în acest sens.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că Decizia emisă de pârâtă, este nelegală, întrucât, deşi situaţia reclamantului nu se regăseşte în prevederile Decretului - lege nr. 118/1990, art. 1 alin. (1) sau alin. (2), astfel cum a fost adoptat iniţial, totuşi această situaţie se regăseşte în Legea nr. 55/1998, care modifică prevederile Decretului - lege nr. 118/1990.
Împotriva acestei sentinţe, considerată nelegală şi netemeinică, a declarat recurs, Direcţia pentru Dialog, Familie şi Solidaritate Socială Dolj, care a susţinut, în esenţă, pe de o parte, că instanţa competentă este Tribunalul Dolj, iar pe de alta, că dispozitivul sentinţei atacate nu stipulează concret perioada în care reclamantul a suferit persecuţii politice, neputându-se pune în executare hotărârea atacată.
Recursul este fondat, urmând a fi admis, însă pentru alte motive, decât cele invocate de recurent.
Astfel, contestatorul s-a adresat cu cerere, înregistrată sub nr. 12378 din 29 octombrie 2003, Direcţiei pentru Dialog, Familie şi Solidaritate Socială Dolj care, prin Decizia nr. 83 din 28 noiembrie 2003, a constatat că, deşi acesta a fost împiedicat să-şi exercite profesia de procuror, situaţia sa nu se regăseşte în încadrările juridice ale art. 1 alin. (1) sau alin. (2) din Decretul - lege nr. 118/1990, cu modificările ulterioare.
Potrivit dispoziţiilor art. 8 alin. (6) din acest act normativ (Decretul - lege nr. 118/1990), „împotriva deciziilor Direcţiilor generale de muncă şi protecţie socială, persoana interesată poate face contestaţie potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990".
Or, potrivit art. 6 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 59/1993, „judecarea acţiunilor formulate în baza art. 1 din această lege, este de competenţa tribunalului sau a curţii de apel, în a căror rază teritorială îşi are domiciliul, reclamantul, potrivit competenţei materiale prevăzute de art. 2 şi 3 C. proc. civ.
De altfel această competenţă a fost menţinută şi de actuala lege a contenciosului administrativ, respectiv Legea nr. 554/2004 care dă în sarcina tribunalului administrativ-fiscal, soluţionarea unor astfel de litigii.
În consecinţă, recursul fiind întemeiat, în sensul celor ce au procedat, urmează a fi admis, a se casa sentinţa atacată şi a se trimite cauza, spre competentă soluţionare, Tribunalului Dolj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Direcţia pentru Dialog, Familie şi Solidaritate Socială Dolj împotriva sentinţei civile nr. 209 din 2 aprilie 2004, a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre competentă soluţionare, Tribunalului Dolj.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1798/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1802/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
