ICCJ. Decizia nr. 1929/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1929/2005
Dosar nr. 7305/2004
Şedinţa publică din 23 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 23 aprilie 2004, reclamanta T.M. a chemat în judecată Casa Judeţeană de Pensii Cluj, solicitând anularea hotărârii nr. 13.377 din 10 martie 2004, emisă de pârâtă şi, în consecinţă, stabilirea calităţii de beneficiară a dispoziţiilor Legii nr. 189/2000, ca persoană refugiată.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 658 din 18 mai 2004, a respins acţiunea, reţinând, în esenţă, că situaţia expusă de reclamantă nu face obiectul Legii nr. 189/2000.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, reclamanta T.M., susţinând că hotărârea pronunţată de instanţa de fond, este contrară Legii nr. 189/2000, care nu condiţionează acordarea statutului de refugiat din localitatea de domiciliu, respectiv dacă aceasta a fost sau nu situată în teritoriile aflate sub ocupaţie străină, ci se referă numai la persoane care au avut de suferit persecuţii din motive etnice, categorie din care fac parte şi persoanele refugiate.
Recursul este nefondat.
Legea nr. 189/2000 reglementează drepturile persoanelor persecutate etnic, de către regimurile străine instaurate în România, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945 şi care şi-au părăsit domiciliul, refugiindu-se de pe teritoriul ocupat.
Localitatea Mănăstireni, de unde reclamanta arată că a fost silită să se refugieze împreună cu familia, de teama persecuţiilor etnice la care ar fi fost supusă, nu s-a aflat sub ocupaţie străină în perioada menţionată.
În consecinţă, faptul că familia reclamantei şi-a schimbat domiciliul într-o altă localitate, nu poate fi privit ca un rezultat al persecuţiilor etnice şi, în atare situaţie, dispoziţiile Legii nr. 189/2000 nu sunt aplicabile.
Pentru aceste considerente, recursul este nefondat şi urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de T.M. împotriva sentinţei nr. 658 din 18 mai 2004, a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 martie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 1928/2005. Contencios. Anulare Ordin. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1931/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|