ICCJ. Decizia nr. 1951/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1951/2005
Dosar nr. 7323/2004
Şedinţa publică din 24 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Constanţa, sub nr. 109/CA din 8 aprilie 2004, reclamanta Ş.V. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Constanţa, anularea hotărârii emisă de pârâtă, prin care i-a fost respinsă cererea de stabilire a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000 şi constatarea formulării cererii în termenul prevăzut de lege.
Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, prin sentinţa civilă nr. 106/CA din 10 mai 2004, a respins, ca nefondată, acţiunea formulată de reclamanta Ş.V., în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Constanţa.
În motivarea soluţiei s-a reţinut că, întrucât potrivit Legii nr. 586/2002, art. 2, pentru cererile formulate în baza Legii nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, s-a prevăzut termenul limită de decădere, la 31 decembrie 2003, iar reclamanta a înregistrat cererea sa, la pârâtă, la data de 13 aprilie 2004, corect pârâta Casa Judeţeană de Pensii Constanţa a respins cererea, ca tardiv formulată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, reclamanta Ş.V., susţinând în esenţă că pârâta a refuzat să înregistreze cererea sa, pentru a beneficia de prevederile Legii nr. 189/2000, întrucât nu a anexat cererii, dovada de la Arhivele Naţionale privind strămutarea reclamantei şi a familiei sale, din Bulgaria.
A mai susţinut reclamanta, că, deşi dovada eliberată de Arhivele Naţionale, cu nr. 111466, este datată 26 mai 2003, a intrat în posesia acesteia, abia la 12 ianuarie 2004, când i-a fost înmânată direct de emitentă, la sediul acesteia.
Examinând sentinţa atacată, în raport cu criticile formulate, probele administrate în cauză, precum şi dispoziţiile legale incidente pricinii, se constată că recursul este întemeiat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Potrivit art. 2 din Legea nr. 586/2002, pentru modificarea art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi, persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, din motive etnice, cererile pentru acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, se depun până la data de 31 decembrie 2003. Acest termen a fost prelungit prin Legea nr. 323/2004, art. II, până la data de 31 decembrie 2006.
Prin urmare, cererea reclamantei, înregistrată la pârâtă, chiar şi la data de 13 aprilie 2004, nu putea fi respinsă de aceasta, ca nefiind depusă în termenul legal.
De altfel, în vederea aplicării unitare a prevederilor Legii nr. 323/2004, Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, prin adresa nr. 4254 din 26 august 2004, a comunicat Caselor teritoriale de pensii, că cererile înregistrate în perioada 1 ianuarie 2004 - 16 iulie 2004 (data publicării legii) vor fi repuse pe rol, în vederea soluţionării.
În cauza de faţă, Comisia pentru aplicarea Legii nr. 189/2000, greşit a respins cererea reclamantei, ca tardiv formulată, iar Curtea de Apel Constanţa, ignorând prevederile art. II din Legea nr. 323/2004, prin sentinţa atacată a menţinut această soluţie.
Or, în aceste condiţii, atât soluţia instanţei, cât şi hotărârea Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 189/2000, sunt nelegale, urmând ca, prin admiterea recursului, să fie desfiinţate.
În consecinţă, se va admite recursul, se va casa sentinţa recurată şi pe fond, se va admite acţiunea reclamantei, în sensul anulării actului administrativ atacat şi trimiterii cauzei la Comisia pentru aplicarea Legii nr. 189/2000 din cadrul Casei Judeţene de Pensii Constanţa, pentru soluţionarea cererii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Ş.V. împotriva sentinţei civile nr. 106/CA din 10 mai 2004, a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială.
Casează sentinţa atacată şi pe fond, admite acţiunea. Anulează actul administrativ atacat şi trimite cauza,la Comisia pentru aplicarea Legii nr. 189/2000 din cadrul Casei Judeţene de Pensii Constanţa, pentru soluţionarea cererii.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1950/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1952/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
