ICCJ. Decizia nr. 1957/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 309/2002. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1957/2005
Dosar nr. 7330/2004
Şedinţa publică din 24 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Bacău, sub nr. 1001 din 12 februarie 2004, reclamantul Z.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bacău, recunoaşterea perioadei 2 iunie 1951 - 22 februarie 1954, ca fiind stagiu militar efectuat în detaşamente de muncă ale Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, cu consecinţa acordării drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002.
Curtea de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 195 din 27 aprilie 2004, a admis acţiunea formulată de reclamantul Z.A., în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bacău; a anulat hotărârea nr. 6915 din 11 noiembrie 2003, emisă de pârâtă, a admis cererea înregistrată de petiţionarul-reclamant, la pârâtă, sub nr. 7293 din 26 septembrie 2002 şi a constatat că solicitantul se încadrează în dispoziţiile Legii nr. 309/2002, ca persoană care a efectuat stagiul militar în detaşamente ale Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 2 iunie 1951 - 22 februarie 1954, acordându-i drepturile, începând cu data de 1 octombrie 2002.
În motivarea soluţiei s-a reţinut că cele două detaşamente în care reclamantul a efectuat stagiul militar, se regăsesc înscrise în tabelul întocmit de Arhivele Naţionale ale Statului, pentru acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bacău, criticând-o pentru lipsă de temei legal, susţinând în esenţă că, în mod greşit instanţa a admis acţiunea, întrucât S.R.P. Zemeş şi detaşamentul A. 4. 4. Bacău nu se regăsesc în Tabelul comunicat Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, de Arhivele Naţionale ale Statului, pentru a stabili calitatea de beneficiar al Legii nr. 309/2002.
Examinând cauza, în raport cu motivele invocate în recurs, probele administrate şi dispoziţiile legale incidente pricinii, se constată că recursul este întemeiat, pentru considerentele următoare:
Legea nr. 309/2002 prevede în art. 1, că beneficiază de drepturile acordate prin această lege, numai persoanele, cetăţeni români, care au efectuat stagiul militar în detaşamente de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961.
Deci, prin această reglementare, legiuitorul a instituit două condiţii care trebuie îndeplinite cumulativ de către persoana care pretinde acordarea drepturilor prevăzute de lege: să fi efectuat stagiul militar în cadrul unor detaşamente de muncă, iar nu în cadrul unor unităţi militare, iar a II-a condiţie este aceea ca acele detaşamente să fi făcut parte din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii.
Art. 6 alin. (2) din aceeaşi lege prevede că „stabilirea drepturilor se face la cerere, pe baza înscrisurilor din livretele militare, din adeverinţele eliberate de Centrele militare judeţene sau de U.M. 02405 Piteşti".
În cauză nu există dovezi din care să rezulte că detaşamentele A. 4.4. Bacău şi S.R.P. Zemeş, la care reclamantul a efectuat stagiul militar, au făcut parte din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii sau din cadrul fostului Minister al Forţelor Armate. Din livretul militar nu rezultă dacă intimatul-reclamant se încadrează în prevederile Legii nr. 309/2002.
Întrucât materialul probator administrat în cauză este insuficient, se impune ca hotărârea instanţei de fond să fie casată, iar cauza trimisă, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe, care urmează să dispună completarea probelor, în sensul prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 309/2002, prin solicitarea de relaţii suplimentare de la Centrul militar judeţean sau de la U.M. 02405 Piteşti, pentru a se stabili cu certitudine dacă intimatul a efectuat stagiul militar în detaşamente de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii şi în care perioade anume.
Văzând şi prevederile art. 6 alin. (5) din Legea nr. 309/2002 şi ale art. 313 şi 315 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Bacău împotriva sentinţei civile nr. 195 din 27 aprilie 2004, a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, aceleiaşi instanţe, spre rejudecare.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1955/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1958/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
