ICCJ. Decizia nr. 1958/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 309 / 2002. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1958/2005
Dosar nr. 7331/2004
Şedinţa publică din 24 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la nr. 1704 din 19 martie 2004, la Curtea de Apel Bacău, reclamantul T.M. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Neamţ, să se constate că are calitatea de persoană persecutată din motive etnice, cu consecinţa acordării beneficiului prevederilor Legii nr. 189/2000.
Curtea de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 221 din 25 mai 2004, a admis excepţia invocată de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Neamţ şi a respins acţiunea formulată de reclamantul T.M., ca tardiv formulată.
În motivarea soluţiei s-a reţinut depunerea acţiunii cu depăşirea termenului legal, în raport cu data comunicării hotărârii contestate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, reclamantul T.M., criticând-o pentru motive de fond.
Examinând sentinţa atacată, se constată că recursul este nefondat.
Legea nr. 189/2000, prevede în art. 7 alin (4), că împotriva hotărârii comisiei de specialitate din cadrul Direcţiei generale de muncă şi protecţie socială teritoriale, în prezent Casei judeţene de pensii, persoana interesată poate face contestaţie la curtea de apel, în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.
În cauză se reţine că, reclamantul a luat cunoştinţă de hotărârea nr. 9275 din 28 noiembrie 2003 a Casei Judeţene de Pensii Neamţ, la data de 22 decembrie 2003, potrivit propriei sale recunoaşteri, contestaţia sa împotriva acestei hotărâri fiind făcută la data de 18 februarie, cu depăşirea termenului prevăzut de art. 7 alin. (4) din Legea nr. 189/2000.
În raport cu aceste considerente şi faţă de prevederile art. 137 alin. (1) C. proc. civ. nu se vor mai cerceta motivele de recurs invocate, corect instanţa de fond respingând contestaţia, ca tardiv formulată.
În consecinţă, recursul fiind nefondat, va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de T.M. împotriva sentinţei civile nr. 221 din 25 mai 2004 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1957/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1959/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
