ICCJ. Decizia nr. 1974/2005. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1974/2005
Dosar nr. 1519/2002
Şedinţa publică din 24 martie 2005
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 1 august 2001, reclamanta S. SA Ploieşti a solicitat anularea pct. 1 şi 2 din Decizia nr. 1045 din 10 iulie 2001, emisă de Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor şi a procesului-verbal nr. 391 din 4 aprilie 2001, întocmit de Direcţia Controlului Financiar Fiscal Prahova din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a judeţului Prahova şi obligarea Ministerului Finanţelor Publice şi a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a judeţului Prahova, la rambursarea sumei de 6.386.531.085 lei, reprezentând T.V.A.
De asemenea, solicită şi suspendarea aplicării deciziei contestate.
În motivarea acţiunii, reclamanta arată că în perioada 10 ianuarie - 11 februarie 2001 şi în zilele de 28 martie 2001 şi 2 aprilie 2001, inspectori de specialitate din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a judeţului Prahova au efectuat un control la aceasta, ale cărui rezultate s-au consemnat în procesul-verbal nr. 391 din 4 aprilie 2001.
Mai arată că a contestat procesul-verbal, dar prin Decizia nr. 1045/2001 s-a admis în parte contestaţia, cu toate că nu s-a realizat transferul dreptului de proprietate al halei de producţie, de la reclamantă, către acţionarul A.G., însă reţine că trebuie colectată T.V.A., în sumă de 6.150.000.000 lei şi nu admite la rambursare, suma de 6.386.531.085 lei, reprezentând T.V.A. deductibilă.
Menţionează şi că suma de 2.479.941.780 lei a fost greşit considerată, ca venituri neînregistrate, apreciindu-se nelegal că provine din transferul dreptului de proprietate al halei de producţie, de la reclamantă, către acţionarul A.G..
Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 31 din 12 martie 2002, a admis în parte acţiunea, în sensul că a anulat în parte procesul-verbal nr. 391/2001 şi Decizia nr. 1045/2001, pentru suma de 6.150.092.437 lei, reprezentând T.V.A.
Instanţa reţine, în motivarea sentinţei, că s-a făcut dovada că hala de producţie polistiren expandat a fost şi este proprietatea reclamantei şi că nu a fost transferat dreptul de proprietate al acesteia, către cetăţeanul elveţian A.G., astfel că hala nu a fost adusă ca aport în natură de către acesta, la capitalul social al societăţii reclamante.
Reţine şi că, neoperând transferul dreptului de proprietate asupra halei, greşit s-a reţinut că reclamanta trebuia să colecteze suma de 6.150.092.437 lei, reprezentând T.V.A., dar nu se impune actualizarea acestei sume, pentru că nu a fost încă achitată de către reclamantă, către bugetul de stat.
Direcţia Generală a Finanţelor Publice Prahova, în nume propriu şi în numele Ministerului Finanţelor Publice, a declarat recurs împotriva sentinţei, susţinând că instanţa nu a avut în vedere împrejurările de fapt consemnate în procesul-verbal, existente la momentul încheierii acestuia, din care rezultă că hala de producţie a fost adusă cu titlu de aport în natură al lui A.G., la capitalul social al reclamantei, înregistrat ca atare la Oficiul Registrului Comerţului Prahova, în baza încheierii nr. 1866 din 28 iunie 2000, emisă de judecătorul delegat, ca şi în evidenţa contabilă a reclamantei.
Mai susţine că nu era posibil ca A.G. să aducă cu titlu de aport în natură la capitalul social, un bun care nu-i aparţinea şi că anularea ulterioară a documentelor, pe baza cărora organele de control şi-au fundamentat constatările, nu poate atrage şi obligativitatea restituirii de la bugetul statului a T.V.A.
Consideră că instanţa nu a ţinut seamă de faptul că dacă nu se înregistra aportul în natură al cetăţeanului elveţian la Oficiul Registrului Comerţului, reclamanta beneficia de rambursarea T.V.A., iar pentru rambursarea T.V.A. deductibilă, trebuia să fie înregistrată T.V.A. colectată, T.V.A. de recuperat rezultând ca diferenţă între acestea.
Şi reclamanta SC S. SA Ploieşti a declarat recurs împotriva sentinţei, menţionând că eronat nu s-a admis cererea de recuperare a pagubei ce i s-a cauzat, constând în devalorizarea T.V.A. de dedus ca urmare a inflaţiei, deoarece a plătit în anii 1998 - 1999, T.V.A. a cărei deducere a solicitat-o.
Susţine că suma de 6.150.092.437 lei trebuie actualizată cu coeficientul ce reprezenta inflaţia pe anul 2000, iar valoarea obţinută să fie compensată cu valoarea datoriilor societăţii către bugetul de stat la sfârşitul anului 2001.
Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Prahova a formulat întâmpinare la cererea de recurs a SC S. SA, considerând că este nefondat, recursul, pentru că nu s-a făcut dovada prejudiciului, aceasta nefiind îndreptăţită să ceară actualizarea unei sume la care a fost obligată, dar pe care nu a plătit-o.
Şi SC S. SA a depus întâmpinare la recursul promovat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Prahova, în care menţionează că instanţa de fond a reţinut corect că nu a existat transferul dreptului de proprietate asupra halei, de la aceasta, către A.G.
Analizând motivele de recurs invocate de părţi, în raport cu probele administrate în cauză şi cu dispoziţiile legale aplicabile, instanţa reţine următoarele:
Prin procesul-verbal încheiat la 2 aprilie 2001, de inspectori de specialitate din cadrul Direcţiei Controlului Financiar Fiscal Prahova, în urma controlului efectuat la SC S. SA Berceni, pentru perioada 30 septembrie 1998 - 30 noiembrie 2000, s-a reţinut, printre altele, că aceasta datorează suma de 6.150.092.437 lei, cu titlu de T.V.A., deoarece nu a înregistrat transferul dreptului de proprietate al halei S. SA, către persoana fizică A.G., care a adus-o ca aport la majorarea capitalului social al aceleiaşi societăţi.
Reţine şi că din suma de 6.386.531.085 lei solicitată de societate, cu titlu de rambursare T.V.A., are dreptul de a i se restitui, numai suma de 224.105.284 lei.
Prin Decizia nr. 1045 din 10 iulie 2001, emisă de Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, s-a admis numai în parte contestaţia formulată de SC S. SA Ploieşti împotriva procesului-verbal de control, şi anume, pentru diminuarea pierderilor fiscale pe anul 1998, cu suma de 8.356.854 lei reprezentând majorări de întârziere şi desfiinţarea actului de control şi o nouă verificare pentru suma de 10.152.300.000 lei reprezentând provizioane, dar s-a respins ca neîntemeiată, contestaţia pentru suma de 6.150.092.437 lei, reprezentând T.V.A. neadmisă la rambursare şi pentru diminuarea pierderilor fiscale cu suma de 2.479.941.780 lei, ca neargumentată, şi nesusţinută pentru suma de 7.800.671 lei reprezentând T.V.A. neadmisă la rambursare şi ca fără obiect, pentru suma de 224.105.284 lei, reprezentând T.V.A. admisă la rambursare.
În cauza de faţă s-au contestat măsura nedeductibilităţii T.V.A. în sumă de 5.384.742.268 lei, măsura nediminuării pierderilor fiscale cu suma de 2.479.941.780 lei şi măsura neadmiterii la rambursare a sumei de 7.800.671 lei reprezentând T.V.A., precum şi pentru neadmiterea la rambursare a sumei de 6.386.531.085 lei, reprezentând T.V.A. deductibilă.
Instanţa de fond a admis contestaţia în ce priveşte suma de 6.150.092.437 lei, stabilită de organele financiare, ca reprezentând T.V.A. cuvenită bugetului de stat în urma transferului dreptului de proprietate al halei, către A.G.
Recurenta-reclamantă contestă prin recursul de faţă, numai faptul că nu i s-a admis cererea de actualizare cu indicele de inflaţie a T.V.A. pe care a plătit-o în cursul anilor 1998 - 1999 şi pentru care nu i s-a admis deducerea.
Problema esenţială în cauză este dacă a avut sau nu a avut loc transferul dreptului de proprietate a halei de către SC S. SA, către cetăţeanul elveţian A.G., punctele de vedere ale părţilor fiind total diferite.
Trebuie ţinut cont că hala de producţie polistiren expandat a fost construită de către SC I. SA, pentru SC S. SA, în perioada noiembrie 1998 - decembrie 1999, că prin încheierea judecătorului delegat la registrul comerţului Prahova nr. 1866 din 28 iunie 2000, suma de 38.519.000.000 lei reprezentând valoarea halei de producţie în discuţie, a fost considerată ca aport în natură al asociatului A.G. la majorarea capitalului social al SC S. SA, în baza hotărârii A.G.A. din 29 martie 2000, şi că prin Decizia nr. 550 din 5 septembrie 2001, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi comercial, s-a stabilit irevocabil că SC S. SA este proprietara construcţiei „Hală de producţie polistiren expandat (EST S.) din comuna Berceni" (hala în discuţie), iar prin sentinţa nr. 1848 din 23 noiembrie 2001, pronunţată de Tribunalul Prahova, secţia comercială şi de contencios administrativ, a fost anulată menţiunea din Registrul Comerţului privitoare la majorarea capitalului social al SC S. SA, prin aportul în natură de către A.G., cu hala de producţie polistiren expandat.
Chiar dacă iniţial hala de producţie a fost considerată ca aport în natură adus de cetăţeanul elveţian, la capitalul social al recurentei-reclamante, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă (Decizia nr. 550/ 2001 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi comercial) s-a constatat că SC S. SA este proprietara acesteia, astfel că în raport cu această hotărâre, nu se poate susţine punctul de vedere adoptat de către recurentele-pârâte, că hala respectivă a fost înstrăinată de recurenta-reclamantă, către A.G.
De altfel, prin sentinţa nr. 1848 din 23 noiembrie 2001, pronunţată de Tribunalul Prahova, secţia comercială şi de contencios administrativ, rămasă irevocabilă, s-a admis cererea de anulare menţiuni, în sensul că, printre altele, s-a anulat rectificarea actului adiţional nr. 162 din 28 ianuarie 2000, emis de B.I., privind menţiunea de majorare a capitalului social al SC S. SA Ploieşti, prin aport în natură de către A.G., cu hala de producţie polistiren expandat.
Ca atare, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă s-a stabilit că recurenta-reclamantă este proprietara halei în discuţie, iar printr-o altă hotărâre judecătorească irevocabilă s-a anulat menţiunea din Registrul Comerţului, privitoare la aportul în natură al persoanei fizice A.G., adus la capitalul social al SC S. SA, cu hala de producţie polistiren expandat, hotărâre care reţine că din eroare s-a considerat că hala a fost adusă ca aport în natură de către persoana fizică A.G.
Astfel fiind, reţinându-se că susţinerea contrară a recurentelor-pârâte nu poate fi însuşită de către instanţă, se va respinge recursul declarat de acestea, ca nefondat.
Dar şi recursul promovat de recurenta-pârâtă este nefondat şi urmează să fie respins ca atare.
Instanţa are în vedere că solicitarea obligării pârâtelor la actualizarea sumei reprezentând T.V.A. deductibilă s-a făcut prima dată prin concluziile scrise depuse la instanţa de fond, nesusţinută prin concluziile orale şi numai în recurs s-a pretins direct.
Conform prevederilor art. 294 alin. (2), raportat la art. 316 C. proc. civ., în recurs se pot cere „dobânzi, rate, venituri ajunse la termen şi orice alte despăgubiri ivite după darea hotărârii primei instanţe", ceea ce nu este cazul în situaţia de faţă.
Dar trebuie reţinută şi împrejurarea că nu s-a făcut nici dovada existenţei unui prejudiciu al recurenţei-reclamante şi nici, eventual, întinderea prejudiciului, mai ales că aceasta nu a achitat suma în discuţie ce i s-a pretins.
Pentru considerentele arătate mai sus, în temeiul art. 299 şi 312 C. proc. civ., se vor respinge ambele recursuri, ca nefondate, reţinându-se că hotărârea instanţei de fond este legală şi temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Prahova, în nume propriu şi pentru Ministerul Finanţelor Publice şi de SC S. SA Ploieşti împotriva sentinţei nr. 31 din 12 martie 2002, a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondate.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1973/2005. Contencios. Anulare adresă,... | ICCJ. Decizia nr. 2006/2005. Contencios. La declinare de... → |
|---|
