ICCJ. Decizia nr. 2005/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2005/2005
Dosar nr. 7209/2004
Şedinţa publică din 28 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 288 din 23 aprilie 2004, Curtea de Apel Craiova a respins acţiunea formulată de V.R., ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamanta s-a născut la 8 decembrie 1945, ceea ce înseamnă că a fost concepută după data de 6 martie 1945, deci după încetarea aplicabilităţii Legii nr. 189/2000, iar susţinerea sa cu privire la înregistrarea tardivă a naşterii, nu a fost dovedită cu probele administrative.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, reclamanta V.R., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, apreciind că instanţa de fond a interpretat greşit probele administrate şi dispoziţiile legale în materie
Recursul este nefondat, pentru următoarele considerente.
Este necontestat că recurenta s-a născut la data de 8 decembrie 1945, în Brăila, din părinţii care s-au refugiat anterior naşterii, în această localitate, fapt ce rezultă din certificatul de naştere depus la dosar, iar menţiunile din acest act nu sunt cu nimic infirmate.
Potrivit dispoziţiilor art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile prezentei ordonanţe, persoana, cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a suferit persecuţii etnice, aflându-se în una din situaţiile prevăzute limitativ de lege.
Este adevărat că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suportat consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice.
Prin persoană persecutată trebuie înţeleasă atât persoana care a suportat acele persecuţii în mod nemijlocit, cât şi acelea care au suferit persecuţiile respectiv în mod indirect, prin consecinţele care s-au răsfrânt nemijlocit asupra lor.
În această categorie intră şi copiii care s-au născut în perioada în care părinţii lor s-au refugiat.
Dar, în cauză este de necontestat că recurenta s-a născut ulterior datei limită prevăzută de legiuitor, respectiv 6 martie 1945, de aplicabilitatea dispoziţiilor Legii nr. 189/2000, şi ca atare soluţia instanţei de fond este temeinică şi legală, motivele de casare invocate în recurs neputând fi reţinute.
Faţă de cele de mai sus, recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de V.R. împotriva sentinţei civile nr. 288 din 23 aprilie 2004 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1984/2005. Contencios. Anulare măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 201/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
