ICCJ. Decizia nr. 2025/2005. Contencios. împotriva deciziei Secţiei Jurisdicţionale a Curţii de Conturi. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2025/2005
Dosar nr. 373/2004
Şedinţa publică din 28 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 2747, pronunţată la 16 noiembrie 2004, a admis acţiunea formulată de Curtea de Apel Bucureşti şi a dispus anularea hotărârii contestate şi obligând-o pe pârâtă să emită o nouă hotărâre prin care să recunoască reclamantei, drepturile prevăzute de OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, pentru perioada 31 mai 1944 - 6 martie 1945, începând cu data de 1 august 2004.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, din documentele depuse la dosar (declaraţiile autentificate ale martorilor H.I.O., R.A.V. şi H.I.I.), rezultă că reclamanta M.A.M. s-a născut în timpul refugiului părinţilor săi şi este îndreptăţită să beneficieze de aceleaşi drepturi, ca şi ei, atâta vreme, cât a trăit în aceleaşi condiţii, iar dispoziţiile legale nu prevăd în mod expres înlăturarea acestei categorii de la beneficiul legii.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, întrucât nu există dovezi concludente care să justifice cererea. În drept recursul s-a fondat pe dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.
Recursul este nefondat şi va fi respins pentru următoarele considerente.
Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 189/2000, beneficiază de drepturile conferite de acest act normativ, persoanele, cetăţeni români, care, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, au avut de suferit persecuţii din motive etnice, fiind strămutate, refugiate sau expulzate în altă localitate, fără a face distincţie între părinţii şi copiii născuţi în perioada refugiului.
Cum intimata-reclamantă s-a născut la 31 mai 1944, în Arad, unde părinţii săi erau refugiaţi, în mod corect, Curtea de Apel Bucureşti a apreciat că aceasta beneficiază de drepturile conferite de Legea nr. 189/2000.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că sentinţa atacată este legală şi temeinică, motiv pentru care conform art. 312 C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat Casa de Pensii a municipiului Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, împotriva sentinţei civile nr. 2747 din 16 noiembrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2024/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2026/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
