ICCJ. Decizia nr. 2031/2005. Contencios. La revizuire. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2031/2005
Dosar nr. 7578/2004
Şedinţa publică din 28 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1430/2004, Curtea de Apel Bucureşti a respins ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuienta Primăria municipiului Bucureşti.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut că revizuirea sentinţei civile nr. 1329/2001, a Curţii de Apel Bucureşti, s-a solicitat pentru prima ipoteză a motivului prevăzut de art. 322 pct. 5 C. proc. civ.
S-a apreciat de prima instanţă, că înscrisurile prezentate de parte nu îndeplinesc condiţiile expres prevăzute de textul de lege mai sus invocat, astfel încât cererea de revizuire a fost respinsă ca fiind inadmisibilă.
Împotriva acestei sentinţe, a formulat recurs, Primăria municipiului Bucureşti, criticând-o ca nelegală, întrucât instanţa de fond a pronunţat-o cu încălcarea dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., hotărârea fiind lipsită de temei legal şi fiind dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii.
S-a motivat recursul pe faptul că înscrisurile prezentate instanţei sunt acte noi, în sensul dispoziţiilor prevăzute de art. 322 pct. 5 C. proc. civ., pe care, însă, Curtea de Apel Bucureşti nu le-a avut în vedere şi greşit a apreciat că au fost prezentate la judecata primului fond.
Recursul este nefondat şi va fi respins pentru următoarele considerente: cu ocazia judecării pe fond a acestui recurs, a fost invocată de intimatul-reclamant B.V., prin avocat, excepţia lipsei calităţii procesuale active a recurentului, faţă de faptul că cererea de revizuire a fost introdusă de municipiul Bucureşti, astfel încât s-a apreciat că sunt aplicabile dispoziţiile art. 3021 C. proc. civ.
Excepţia a fost unită cu fondul şi s-a respins, având în vedere calitatea celui care a declarat recursul, municipiul Bucureşti, prin Primarul General, cât şi dispoziţiile art. 3021, pe care partea recurentă le-a îndeplinit şi fără putinţă de tăgadă a dobândit vis-a-vis de obiectul cererii iniţiale, calitatea procesuală activă, având posibilitatea conform art. 41 C. proc. civ., să fie parte în judecată.
Pe fondul recursului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că acesta este întemeiat, instanţa de fond pronunţând o sentinţă legală şi temeinică.
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, respectiv a cererii de revizuire a sentinţei civile nr. 1329/2001, se reţine că în mod corect, cercetând înscrisurile depuse de revizuient, astăzi recurent, respectiv contractul de vânzare-cumpărare nr. 4070/2001, contract de vânzare-cumpărare nr. 251725/2000 şi contractul de vânzare-cumpărare nr. 5035/2000, aceste înscrisuri invocate în baza art. 322 pct. 5 C. proc. civ., nu îndeplinesc condiţiile prevăzute expres de textul de lege.
Astfel, instanţa de fond a pronunţat prima hotărâre, nu cu lipsa acestor înscrisuri imposibil de prezentat care ar fi justificat, desigur, cererea de revizuire formulată pe dispoziţiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., actul existând la dosar şi instanţa folosindu-le ca probe în cauză.
Actul nou invocat în faţa instanţei învestită cu cererea de revizuire, trebuie să fi fost de natură să-i conducă la o altă soluţie, decât cea pronunţată, altfel s-ar nesocoti puterea lucrului judecat a hotărârii pronunţate.
De altfel, un act public nu poate fi considerat ca imposibil de invocat, iar simpla lui necunoaştere nu se poate asimila ca forţă majoră.
Partea nu a fost împiedicată cu nimic să prezinte actele, care, de altfel, au şi existat la dosar, motiv pentru care cererea de revizuire a fost legal respinsă, ca inadmisibilă, şi nu ca nefondată, de către instanţa de fond.
Faţă de toate aceste considerente, se apreciază că sentinţa atacată este legală, motiv pentru care se va respinge ca nefondat, recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de municipiul Bucureşti (prin Primarul General al capitalei) împotriva sentinţei civile nr. 1430 din 8 iunie 2004, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2017/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2032/2005. Contencios. Anulare parţială H.G.... → |
|---|
