ICCJ. Decizia nr. 2278/2005. Contencios. La încheiere (suspendare executare proces-verbal). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2278/2005
Dosar nr. 7706/2004
Şedinţa publică din 5 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 19 iulie 2004, reclamanta SC F.P. SA Arad a chemat în judecată Direcţia Generală a Finanţelor Publice Arad, solicitând suspendarea executării procesului-verbal de control din 14 aprilie 2004, încheiat de pârâtă, prin care s-au stabilit în sarcina societăţii, obligaţii bugetare de 6.565.201.050 lei.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că împotriva actului de control a formulat acţiune în anulare, ce formează obiectul dosarului nr. 5424/2004, al Curţii de Apel Timişoara.
Executarea procesului-verbal ar duce la blocarea financiară a activităţii societăţii, cu grave consecinţe pentru desfăşurarea procesului de producţie şi plata salariilor celor 860 de angajaţi.
Prin încheierea nr. 367 din 26 iulie 2004, Curtea de Apel Timişoara a admis cererea şi a dispus suspendarea executării procesului-verbal de control, până la soluţionarea fondului litigiului.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că sunt întrunite cerinţele art. 9 alin. 1 din Legea nr. 29/1990, fiind dovedite iminenţa producerii pagubei şi cazul bine justificat.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, pârâta Direcţia Generală a Finanţelor Publice Arad, arătând că reclamanta nu a probat îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, respectiv ca motivele suspendării să fie bine justificate şi să creeze o puternică îndoială asupra legalităţii actului administrativ.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport cu motivele invocate şi cu prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Astfel, se constată că instanţa de fapt a aplicat în mod corect prevederile art. 9 din Legea nr. 29/1990, dispunând suspendarea executării actului de control, până la soluţionarea dosarului de fond, fiind îndeplinite ambele cerinţe, respectiv existenţa unui caz bine justificat şi prevenirea producerii unei pagube iminente.
De altfel, măsura suspendării executării şi-a produs efectele, litigiul de fond fiind deja soluţionat de Curtea de Apel Timişoara care, prin sentinţa civilă nr. 98 din 22 martie 2005, a admis în parte acţiunea şi a anulat parţial actele administrative atacate, cu privire la obligarea reclamantei la plata sumei de 6.171.100.925 lei.
În raport cu cele expuse mai sus, Curtea va respinge ca nefondat, recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Arad, împotriva încheierii nr. 367 din 26 iulie 2004, a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, pronunţată în dosarul nr. 5424/2004, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 aprilie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 2264/2005. Contencios. Refuz respectare... | ICCJ. Decizia nr. 2286/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|