ICCJ. Decizia nr. 235/2005. Contencios. Acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 235/2005
Dosar nr. 1778/2004
Şedinţa publică din 18 ianuarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea introductivă înregistrată cu nr. 4026 din 24 noiembrie 2003, la Curtea de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ, reclamantul B.V. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Bihor, anularea hotărârii nr. 7383 din 17 octombrie 2003, emisă de pârâtă şi obligarea acesteia de a-i recunoaşte calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
În motivare, reclamantul a arătat că s-a născut în localitatea de refugiu a părinţilor săi, expulzaţi din localitatea de domiciliu, în anul 1940, din motive etnice.
Pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bihor a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii, întrucât reclamantul s-a născut în timpul refugiului părinţilor şi, deci, nu avea un domiciliu, de unde să fi fost strămutat.
Prin sentinţa nr. 583 din 15 decembrie 2003, instanţa învestită a admis acţiunea, a anulat hotărârea contestată şi a obligat pârâta să îi recunoască reclamantului, calitatea de beneficiar al OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut, atât din actele dosarului, cât şi din interpretarea actelor normative incidente în cauză, că strămutarea din localitatea de domiciliu este o modalitate de persecuţie etnică constând în privarea persoanei strămutate, de folosirea locuinţei şi a bunurilor avute în localitatea de domiciliu, astfel că, în speţă, reclamantul fiind născut în timpul refugiului părinţilor săi, a suferit împreună cu aceştia, efectele strămutării.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bihor, criticând soluţia instanţei, în raport cu faptul că reclamantul nefiind născut la data strămutării, nu avea, deci, un domiciliu de unde să fi fost strămutat, astfel că nu poate beneficia de prevederile acestei legi.
Recursul este nefondat.
Verificându-se actele cauzei, se constată că refugiul familiei, din localitatea Mihai Bravu, comuna Diosig, în comuna Gătaia, judeţul Timiş, s-a produs ca urmare a ocupării Ardealului de Nord, în condiţiile istorice de la acea dată, neavând relevanţă juridică împrejurarea că reclamantul s-a născut ulterior refugiului şi că, prin urmare, nu şi-a schimbat domiciliul, câtă vreme a dobândit prin naştere, statutul de refugiat, asemenea părinţilor săi.
De asemenea, nici motivul vizând condiţia capacităţii juridice a persoanei, la data strămutării, nu poate fi primit, întrucât dreptul reclamantului-intimat, la beneficiul Legii nr. 189/2000, a fost stabilit, numai de la naşterea sa, cu acordarea drepturilor legal cuvenite.
În consecinţă, prezentul recurs urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Bihor împotriva sentinţei nr. 583 din 15 decembrie 2003, a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 ianuarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 233/2005. Contencios. Acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2351/2005. Contencios. Anulare concurs ocupare... → |
|---|
