ICCJ. Decizia nr. 2614/2005. Contencios. Anulare decizie D.R.V. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2614/2005
Dosar nr. 7557/2004
Şedinţa publică din 19 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 26 martie 2003, SC B.A. SRL Bucureşti a chemat în judecată Direcţia Regională Vamală Interjudeţeană Constanţa, solicitând:
- suspendarea executării deciziei nr. 355 din 19 decembrie 2002, emisă de directorul acestei autorităţi publice, până la soluţionarea acţiunii;
- să se constate nulitatea acelui act administrativ şi determinarea valorii în vamă a mărfurilor importate cu D.V.I. nr. 8339/ I 31904 din 4 noiembrie 2002, conform prevederilor art. 1 din Acordul privind aplicarea art. VII al Acordului General pentru Tarife şi Comerţ, considerând valoarea în vamă ca fiind valoarea de tranzacţie;
- obligarea pârâtei la restituirea sumei de 57.899.312 lei, reprezentând garanţia izolată constituită de firmă.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, reînvestită cu soluţionarea cauzei după casarea cu trimitere a unei hotărâri anterioare, prin sentinţa civilă nr. 1457 din 9 iunie 2004, a admis acţiunea şi a anulat Decizia nr. 355 din 19 decembrie 2002, emisă de pârâtă, ca nelegală.
De asemenea, a obligat Direcţia Regională Vamală Constanţa să restituie reclamantei, suma de 57.899,312 lei, încasată cu titlu de garanţie izolată pentru importul de cafea R. din Germania.
Aceeaşi instanţă a pronunţat apoi, încheierea din 12 aprilie 2004, prin care a dispus îndreptarea unor erori materiale strecurate în considerentele sentinţei, în sensul precizat în dispozitivul încheierii.
Hotărârea a fost atacată cu recurs de către Direcţia Regională Vamală Constanţa, în numele şi pentru Autoritatea Naţională a Vămilor.
Se constată, însă, că această din urmă autoritate a administraţiei publice centrale de specialitate nu a avut calitatea de parte în litigiul administrativ-fiscal soluţionat de curtea de apel în fond.
Cum deja s-a arătat, prin acţiune, societatea comercială a cerut anularea deciziei nr. 355 din 19 decembrie 2002, emisă de pârâta Direcţia Regională Vamală Interjudeţeană Constanţa şi prin sentinţa recurată, Curtea de Apel Bucureşti s-a pronunţat asupra legalităţii actului administrativ, numai în contradictoriu cu autoritatea publică chemată în judecată.
Rezultă, deci, că, nefiind parte litigantă, Autoritatea Naţională a Vămilor nu poate exercita nici căile legale de atac împotriva sentinţei, care nu-i este opozabilă.
Totodată, aceste căi nu pot fi valorificate în numele şi pentru autoritatea naţională mai sus menţionată, de către alte autorităţi publice constituite în subordinea celei dintâi.
Având în vedere considerentele expuse şi împrejurarea că excepţia de procedură a fost pusă în discuţia contradictorie a părţilor, la termenul de astăzi, urmează a se respinge recursul, ca fiind declarat în numele şi pentru o persoană juridică lipsită de calitate procesuală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Direcţia Regională Vamală Constanţa, în numele şi pentru Autoritatea Naţională a Vămilor, împotriva sentinţei civile nr. 1457 din 9 iunie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2613/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2616/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
