ICCJ. Decizia nr. 2612/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2612/2005
Dosar nr. 7543/2004
Şedinţa publică din 19 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 6 aprilie 2004, reclamanta F.M. a solicitat instanţei, anularea hotărârii nr. 13499 din 11 martie 2004, emisă de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj şi obligarea acesteia să-i recunoască calitatea de beneficiară a OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii a susţinut că are calitatea de persoană refugiată, în sensul actelor normative menţionate, fiind născută în refugiu şi că această situaţie a dovedit-o cu actele pe care le-a prezentat pârâtei.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 618 din 10 mai 2004, a admis acţiunea, a dispus anularea actului administrativ atacat şi a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să-i stabilească reclamantei, drepturile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, modificată, pentru perioada 31 mai 1942 - 6 martie 1945, începând cu data de 1 ianuarie 2004.
Instanţa a reţinut că reclamanta a făcut dovada că s-a născut la 31 mai 1942, în localitatea Timişoara, unde părinţii săi s-au refugiat din Cluj, la data de 12 octombrie 1940, ca urmare a Dictatului de la Viena din 30 august 1940.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recurenta-pârâtă a susţinut, în esenţă, că instanţa a interpretat eronat probele dosarului şi a aplicat greşit legea.
Astfel, a susţinut că reclamanta nu se încadrează în prevederile Legii nr. 189/2000, neavând calitatea de persoană refugiată, deoarece nefiind născută la data refugiului părinţilor săi, nu avea de unde să îşi schimbe domiciliul. De asemenea, reclamanta nu a suferit persecuţii din motive etnice, localitatea Timişoara unde s-a născut aceasta, aparţinând Statului român.
Examinând hotărârea atacată, în raport cu criticile formulate, actele dosarului şi normele legale incidente cauzei, se constată că recursul este nefondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, astfel cum a fost modificată, beneficiază de drepturile conferite de acest act normativ, persoanele de cetăţenie română care, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, au avut de suferit persecuţii din motive etnice, fiind strămutate în altă localitate, decât cea de domiciliu.
Prin HG nr. 127/2002 au fost asimilate persoanelor strămutate, şi cele refugiate.
În ceea ce priveşte acordarea drepturilor compensatorii, legiuitorul nu face deosebire între părinţi şi copiii născuţi în perioada refugiului, având în vedere că traiul în refugiu, ca urmare a persecuţiilor de natură etnică, a avut consecinţe identice, materiale şi morale, vătămătoare, atât asupra părinţilor, cât şi asupra copiilor lor, indiferent că au fost născuţi înainte sau în timpul refugiului părinţilor.
Cum reclamanta F.M. s-a născut la data de 31 mai 1942, în localitatea Timişoara, în timpul refugiului părinţilor săi, situaţie dovedită prin actele prezentate de reclamantă, curtea de apel a apreciat în mod corect că acesteia îi sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 189/2000.
În consecinţă, pentru considerentele arătate, se constată că hotărârea atacată este legală şi temeinică, iar recursul fiind nefondat, urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr. 618 din 10 mai 2004, a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2611/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2613/2005. Contencios → |
|---|
