ICCJ. Decizia nr. 2630/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2630/2005
Dosar nr. 8454/2004
Şedinţa publică din 19 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 13 mai 2004, la Tribunalul Suceava, secţia civilă, reclamanta O.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Suceava, anularea hotărârii nr. 4341 din 30 noiembrie 2003, emisă de pârâtă şi obligarea acesteia să-i recunoască şi să-i acorde drepturile prevăzute de OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii a susţinut că, în luna august 1943, a fost nevoită ca, împreună cu familia sa, să se refugieze din localitatea Poieni, judeţul Cluj, în localitatea Csebrendek - Ungaria, calitatea de refugiat fiind dovedită cu actele pe care le-a prezentat pârâtei care, în mod nelegal i-a respins cererea.
Tribunalul Suceava, secţia civilă, prin sentinţa nr. 533 din 7 iunie 2004, în temeiul dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 189/2000, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Suceava.
Prin sentinţa nr. 244 din 20 octombrie 2004, Curtea de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ, a respins ca nefondată, acţiunea.
Instanţa, în motivarea soluţiei, a reţinut că reclamanta nu se încadrează în categoria persoanelor care au fost expulzate ori s-au refugiat din Ardealul ocupat de autorităţile ungare ale acelei perioade, în România, aceasta mutându-se din România, în Ungaria hortystă, situaţie în care nu-i sunt aplicabile prevederile OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000.
Împotriva sentinţei de mai sus a declarat recurs, în termen, reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului a susţinut, în esenţă, că instanţa a apreciat eronat starea de fapt şi a aplicat greşit legea.
În acest sens, a arătat că în mod greşit s-a reţinut prin sentinţa atacată, că s-a mutat în Ungaria hortystă, când, în realitate, împreună cu mama sa au fost nevoite să părăsească domiciliul, schimbarea forţată a domiciliului fiind determinată de situaţia tensionată creată ca urmare a Dictatului de la Viena şi a stării conflictuale existente în anul 1943, în judeţul Cluj, în localitatea Poieni, situată în graniţa cu Ungaria, chiar pe linia frontului.
Examinând hotărârea atacată, în raport cu motivele de casare invocate, cu actele dosarului şi cu normele legale incidente cauzei, se constată că recursul este fondat.
Potrivit prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile OG nr. 105/1999, persoana, cetăţean român care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie, până la 6 martie, a avut de suferit persecuţii din motive etnice, fiind strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu.
Prin persoană care a fost strămutată în altă localitate, în sensul art. 2 din Normele aprobate prin HG nr. 127/2002, pentru aplicarea OG nr. 105/1999, se înţelege persoana care a fost mutată sau care a fost obligată să îşi schimbe domiciliul în altă localitate, din motive etnice. În această categorie se includ şi persoanele care au fost expulzate, s-au refugiat, precum şi cele care au făcut obiectul unui schimb de populaţie, ca urmare a unui tratat bilateral.
Dovada încadrării în situaţiile prevăzute în OG nr. 105/1999, aprobată şi modificată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, se poate face, potrivit art. 4 din HG nr. 127/20002, cu acte oficiale eliberate de organele competente sau, în lipsa actelor oficiale, prin declaraţie cu martori.
În cauză, din declaraţiile autentificate ale martorilor Z.I. şi B.B., rezultă că reclamanta a fost strămutată împreună cu mama sa, din localitatea Poieni, judeţul Cluj, în localitatea Csabrendek, Ungaria, în perioada august 1943 - 7 iunie 1945.
Din hotărârea nr. 1580/1945 a Prefectului judeţului Zala, emisă în temeiul hotărârii nr. 329/1945 a Oficiului Maghiar de Asistenţă Socială, rezultă că s-a autorizat întoarcerea în localitatea Poieni, în iulie 1945, a reclamantei şi a mamei sale, fapt certificat şi prin biletul de călătorie seria D numărul 068342 al Căilor Ferate Maghiare, datat 8 august 1945, depus în xerocopie la dosar.
În plus, per versoul hotărârii nr. 329/1945, sus-menţionată, se specifică şi se certifică împrejurarea că reclamanta s-a refugiat din Ardeal, în comuna Csabrendek.
Înscrisurile menţionate confirmă realitatea părăsirii de către reclamantă, cetăţean român, a localităţii de domiciliu şi plecării forţate în altă localitate, de unde a revenit în august 1945.
Împrejurarea că localitatea de refugiu se afla în Ungaria, nu are relevanţă, câtă vreme părăsirea domiciliului nu a fost un act de voinţă al reclamantei, ci a fost impusă de realităţile istorice de necontestat ale momentului, iar revenirea în localitatea de domiciliu este o certitudine.
În consecinţă, faţă de cele ce preced, se constată că recursul este fondat şi urmează a fi admis, se va modifica sentinţa atacată şi în fond se va admite acţiunea, cu consecinţa anulării actului administrativ atacat şi a obligării pârâtei să emită o nouă hotărâre, prin care să acorde reclamantei, drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada 7 iulie 1943 - 6 martie 1945, începând cu data de 1 decembrie 2003.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta O.A., împotriva sentinţei civile nr. 244 din 20 octombrie 2004, a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ. Modifică sentinţa atacată şi în fond, admite acţiunea formulată de reclamanta O.A.
Anulează hotărârea nr. 4341/2003, emisă de Casa Judeţeană de Pensii Suceava şi obligă pe pârâtă să emită o nouă hotărâre, prin care să acorde reclamantei, drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada 7 iulie 1943 - 6 martie 1945, începând cu data de 1 decembrie 2003.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 aprilie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 263/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2631/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|