ICCJ. Decizia nr. 269/2005. Contencios

Prin acțiunea înregistrată la 2 iunie 2002, reclamantul P.N. a chemat în judecată Secretariatul de Stat Pentru Persoanele cu handicap, Comisia Superioară de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap, pentru a se dispune anularea deciziei nr. 698 din 24 mai 2002.

Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 270/F-C din 3 noiembrie 2003, rejudecând cauza în fond, după casare, dispusă prin decizia nr. 1414 din 4 aprilie 2003, pronunțată de Curtea Supremă de Justiție, a respins ca nefondată, acțiunea.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut legalitatea deciziei atacate, întrucât prin alegerea alternativei încasării indemnizației, reclamantul nu mai poate beneficia și de asistent personal, deoarece s-ar afla în afara cadrului legal.

împotriva sus-menționatei sentințe a declarat recurs, reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate, potrivit art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., susținând în esență că prin decizia nr. 698 din 24 mai 2002 a fost lezat în dreptul recunoscut de prevederile art. 19 lit. c) din Legea nr. 519/2002, de a opta între primirea indemnizației sau angajarea unui asistent personal, că decizia conține date eronate.

Totodată, că sentința atacată, contrar art. 261 pct. 6 C. proc. civ., nu conține soluția adoptată, ceea ce echivalează cu o nepronunțare.

Recursul este nefondat.

Prin certificatul nr. 1023 din 25 februarie 1994, emis de Comisia de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă a județului Vâlcea, reclamantului P.N. i s-a acordat gradul I de invaliditate, cu caracter permanent, care s-a menținut și prin decizia nr. 698 din 24 mai 2002, eliberată de pârâtă, precizându-se în plus că reclamantul nu beneficiază de asistent personal.

Potrivit art. 19 lit. c) din O.U.G. nr. 102/1992, aprobată prin Legea nr. 519/2002, persoana cu handicap grav poate opta pentru primirea unei indemnizații echivalente salariului net al asistentului social debutant din unitățile bugetare sau pentru asistent personal.

Recurentul-reclamant a optat pentru încasarea indemnizației de însoțitor, în sumă de 1.750.000 lei, fapt confirmat de actele depuse la dosar, încât acesta nu mai poate beneficia și de asistent personal, întrucât s-ar afla în afara cadrului legal sus-menționat.

Așa fiind, decizia atacată este legală, reclamantul nefiind vătămat în dreptul recunoscut de lege.

Critica referitoare la lipsa din dispozitivul sentinței, a soluției, contrar art. 261 pct. 6 C. proc. civ., este întemeiată, dar în raport cu minuta întocmită și considerentele sentinței, instanța de fond, din oficiu va dispune prin încheiere de îndreptare a erorii materiale, conform art. 281 C. proc. civ., completarea dispozitivului hotărârii.

Așa fiind, recursul declarat de reclamant este nefondat și a fost respins potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 269/2005. Contencios