ICCJ. Decizia nr. 2702/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2702/2005
Dosar nr. 8438/2004
Şedinţa publică din 20 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 30 iulie 2004, la Curtea de Apel Bucureşti, reclamantul C.V. a chemat în judecată pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună anularea hotărârii nr. 12577/12049 din data de 21 mai 2004, emisă de pârâtă şi să i se recunoască calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că în anul 1944, împreună cu părinţii săi, a fost strămutat din Basarabia, comuna Cubolta, sat Moara de Piatră, în judeţul Gorj, comuna Jupăneşti, din cauza persecuţiilor etnice.
Prin sentinţa civilă nr. 2008 din 8 octombrie 2004, Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, a admis acţiunea formulată de reclamant, a anulat hotărârea nr. 12577/12049 din 21 mai 2004, emisă de pârâtă şi a obligat-o pe aceasta, să emită o nouă hotărâre, prin care să recunoască reclamantului, drepturile prevăzute de art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999, completată şi modificată prin Legea nr. 189/2000, pentru perioada 30 aprilie 1944 - 6 martie 1945, cu începere de la 1 ianuarie 2004.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.
În motivare, recurenta a susţinut, în esenţă, că instanţa în mod greşit a acordat reclamantului, calitatea de beneficiar al drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, întrucât acesta nu a făcut dovada persecuţiei etnice, cu acte oficiale şi nici a demersurilor, în vederea obţinerii actelor oficiale.
Recursul este nefondat.
Din cuprinsul certificatului de naştere al intimatului rezultă că acesta s-a născut în anul 1932, în Raionul Bălţi, în Basarabia, având drept părinţi, pe C.I. şi C.A.
Din declaraţiile autentificate ale martorilor C.V. şi E.G. rezultă că în anul 1944, intimatul împreună cu părinţii şi cei doi fraţi au fost evacuaţi din Basarabia, comuna Cubolta, sat Moara de Piatră, judeţul Bălţi, în România, în Târgu Jiu şi apoi în localitatea Jupâneşti, unde mama sa a ocupat funcţia de învăţătoare, evacuare ce a avut drept urmare, condiţiile care s-au creat prin ocuparea Basarabiei de către trupele sovietice.
Potrivit dispoziţiilor art. 1 din OG nr. 105/1999, modificată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestui act normativ, persoana, cetăţean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a suferit persecuţii etnice, aflându-se în una din cele 6 situaţii enumerate.
Din interpretarea prevederilor ordonanţei, rezultă că atât obiectul, cât şi scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii, pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective, în perioada arătată, din motive etnice.
Pe cale de consecinţă, Înalta Curte constată că instanţa de fond a interpretat în mod judicios prevederile legale aplicabile, motiv pentru care, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, împotriva sentinţei civile nr. 2008 din 8 octombrie 2004, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2701/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2703/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
