ICCJ. Decizia nr. 2798/2005. Contencios. Anulare partiala H.G. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2798/2005
Dosar nr. 5380/2004
Şedinţa publică din 26 aprilie 2005
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunile conexe înregistrate la data de 24 iunie 2003, reclamanta C.C. Drobeta Turnu Severin a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Judeţean Mehedinţi, Consiliul Local Izvoru Bârzii şi Guvernul României, anularea parţială a HG nr. 963/2003, respectiv Anexa nr. 39 poziţia 68 şi poziţia 67 privind inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Izvoru Bârzii.
În motivare, reclamanta a arătat că, prin actul contestat şi în conformitate cu Hotărârea Consiliului Local al comunei Izvoru Bârzii nr. 29/1999, au fost trecute în domeniul public al acestei autorităţi locale, spaţii comerciale aparţinând, potrivit Legii nr. 109/1996, cooperaţiei de consum, şi anume: Magazin universal situat în sat Baloteşti, cu suprafaţa construită de 399 mp; Magazin universal situat în comuna Izvoru Bârzii, cu o suprafaţă construită de 331 mp.
Reclamanta a arătat că este proprietara bunurilor respective care fac parte din sistemul cooperatist şi actele indicate îi aduc atingere acestui drept.
În cauză, la data de 10 septembrie 2003, a formulat cerere de intervenţie în interesul pârâtului Guvernul României, Ministerul Administraţiei şi Internelor.
Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 141 din 18 martie 2004, a admis acţiunea, a anulat în parte HG nr. 963/2002, pentru poziţiile: clădire „magazin" situată în comuna Izvoru Bârzii, sat Baloteşti - poziţia 68, Anexa nr. 39 şi clădire tip „magazin" situat în comuna Izvoru Bârzii, poziţia 67, Anexa nr. 39.
Totodată, a respins cererea de intervenţie formulată de Ministerul Administraţiei şi Internelor şi a obligat pârâtele la 4.437.000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că reclamanta şi-a dovedit dreptul de proprietate asupra imobilelor în discuţie şi, în conformitate cu prevederile Legii nr. 109/1996, se bucură de ocrotirea legală a dreptului de proprietate, ca organizaţie cooperatistă de consum.
Faţă de această apreciere, instanţa a concluzionat că hotărârea consiliului local şi hotărârea de guvern contestată, prin care bunurile respective au fost trecute în domeniul public al comunei, sunt nelegale, neavând relevanţă asupra admisibilităţii acţiunii, faptul că reclamanta nu a contestat hotărârea Consiliului Local Izvoru Bârzii, în discuţie.
Împotriva sentinţei au formulat recursuri, în termen legal, reclamanta C.C. Drobeta Turnu Severin, pârâtul Consiliul Local Izvoru Bârzii şi pârâtul Guvernul României.
În recursul său, reclamanta C.C. Drobeta Turnu Severin a criticat soluţia primei instanţe, exclusiv cu privire la cuantumul cheltuielilor judiciare acordate, apreciind că faţă de centralizatorul anexat la dosarul cauzei, suma de 4.437.000 lei acordată este mult mai mică.
Critica este nefondată, întrucât în conformitate cu dispoziţiile art. 274 C. proc. civ., pentru a i se putea acorda cheltuielile de judecată solicitate, partea care a câştigat, trebuie să facă dovada efectuării lor.
Întrucât, din toată economia dosarului, nu rezultă că reclamanta ar fi probat efectuarea unor cheltuieli pe care instanţa să nu le fi acordat, rezultă că recursul acesteia este nefondat.
Recurentul-pârât Consiliul Local Izvoru Bârzii a susţinut că, în ceea ce priveşte anularea hotărârii Consiliului Local Izvoru Bârzii nr. 29/1999, privind trecerea în domeniul public al comunei, a bunurilor în cauză, reclamanta nu a respectat termenul prevăzut de art. 1 alin. (1) şi art. 5 alin. ultim din Legea nr. 29/1990 de formulare a plângerii administrative la autoritatea emitentă şi, de altfel, cu privire la acest aspect, există autoritate de lucru judecat, între aceleaşi părţi, cu acelaşi obiect şi aceeaşi cauză, părţile judecându-se anterior.
Recursul este nefondat.
Obiectul litigiului dedus judecăţii este determinat de cererea introductivă de instanţă, or, în cauză, din modul în care sunt formulate acţiunile conexe, rezultă că reclamanta a solicitat doar anularea parţială a HG nr. 963/2003, respectiv poziţiile 67 şi 68 din Anexa nr. 39, nu şi anularea vreunei hotărâri a Consiliului Local Izvoru Bârzii. De altfel, prin sentinţa recurată, instanţa nu a dispus nimic în legătură cu vreun act emis de acest pârât, astfel încât criticile formulate nu au legătură cu obiectul prezentei cauze.
Prin recurs, pârâtul Guvernul României a invocat nelegalitatea sentinţei atacate, în temeiul prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Acest recurent a susţinut că, în mod eronat, prima instanţă a respins excepţia neîndeplinirii procedurii reclamaţiei administrative prealabile prevăzute de Legea nr. 29/1990, deoarece reclamanta nu a dovedit că a contestat întâi actul la autoritatea publică emitentă.
În ceea ce priveşte fondul cauzei, a arătat că HG nr. 963/2002 a fost emisă în concordanţă cu prevederile art. 135 alin. (4) din Constituţie, art. 3 alin. (1) şi (6), art. 18-24 din Legea nr. 213/1998 şi că anularea parţială a acesteia s-a făcut cu ignorarea acestor dispoziţii legale.
În considerarea primului motiv de recurs, Curtea apreciază ca întemeiat recursul Guvernului României, pentru motivele ce vor fi expuse în continuare.
Hotărârea primei instanţe, de respingere a excepţiei privind procedura prealabilă, se întemeiază pe aprecierea eronată a înscrisurilor de la dosar şi pe aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) şi ale art. 8 din Legea nr. 29/1990, în vigoare la acel moment.
Potrivit acestor texte de lege, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său recunoscut de lege, are obligaţia ca, anterior sesizării instanţei de contencios administrativ, să exercite recursul administrativ la autoritatea publică emitentă a actului contestat şi să dovedească epuizarea acestei proceduri.
Prin înscrisurile depuse la dosar, recurenta-reclamantă nu a dovedit îndeplinirea procedurii prealabile administrative, iar memoriul depus la Ministerul Administraţiei Publice (în prezent Ministerul Administraţiei şi Internelor), nu corespunde acestei cerinţe legale, deoarece a fost adresat altei autorităţi publice, decât cea emitentă a HG nr. 963/2002.
În atare situaţie, se constată că recurenta-reclamantă nu a îndeplinit procedura prealabilă a recursului administrativ (graţios), care are caracterul unei norme generale de procedură în litigiile de contencios administrativ.
Neîndeplinirea acestei cerinţe, asemenea nerespectării oricărei norme de procedură, afectează însuşi exerciţiul dreptului la acţiune, condiţionând admisibilitatea acţiunii în justiţie întemeiată pe prevederile Legii nr. 29/1990.
Constatând întemeiat acest prim motiv de recurs, Curtea va admite recursul pârâtului Guvernul României, va casa hotărârea atacată şi, pe fond, va respinge acţiunea, ca inadmisibilă, fără a se mai impune examinarea celorlalte critici formulate cu privire la fondul pricinii.
Totodată, în baza considerentelor expuse anterior şi a prevederilor art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., se vor respinge, ca nefondate, recursurile declarate de reclamanta C.C. Drobeta Turnu Severin şi de pârâtul Consiliul Local Izvoru Bârzii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de reclamanta C.C. Drobeta Turnu Severin şi de Consiliul Local Izvoru Bârzii împotriva sentinţei civile nr. 141 din 18 martie 2004, a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ.
Admite recursul declarat de Guvernul României împotriva aceleiaşi sentinţe.
Modifică sentinţa atacată, în sensul că respinge acţiunea principală formulată de C.C. Drobeta Turnu Severin, ca inadmisibilă.
Admite cererea de intervenţie formulată de Ministerul Administraţiei şi Internelor.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2796/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2804/2005. Contencios. Anulare decizie M.A.I.... → |
|---|
