ICCJ. Decizia nr. 2819/2005. Contencios. Contestatie în anulare. Contestaţie în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2819/2005
Dosar nr. 8494/2004
Şedinţa publică din 26 aprilie 2005
Asupra contestaţie în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 24 septembrie 2003, reclamantul S.V. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Mureş, anularea hotărârii nr. 7344 din 10 iulie 2003, emisă de pârâtă şi obligarea acesteia să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002.
În motivare, reclamantul a arătat că în perioada 15 septembrie 1955 - 17 martie 1957, a fost încadrat ca ofiţer comandant la Detaşamentele de muncă Cugir şi Eforie, pârâta refuzând în mod nejustificat să-i acorde drepturile legale compensatorii, cu toate că şi el a prestat serviciul militar activ, ca şi soldaţii.
Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 488 din 27 septembrie 2003, a respins acţiunea.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că beneficiază de drepturile din Legea nr. 309/2002, numai cei încorporaţi pentru efectuarea stagiului militar obligatoriu, în detaşamente de muncă, nicidecum şi ofiţerii de carieră care conduceau respectivele detaşamente.
Recursul declarat de reclamantul S.V. împotriva acestei sentinţe, a fost respins, ca nefondat, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ, prin Decizia nr. 3069 din 11 iunie 2004.
Instanţa de control judiciar a considerat că soluţia se impune, întrucât în sfera de cuprindere a dispoziţiilor cu caracter reparatoriu ale Legii nr. 309/2002. nu intră şi foştii militari angajaţi la detaşamentele de muncă, fiind reglementată doar activitatea considerată muncă forţată sau obligatorie din timpul stagiului militar, situaţie în care, evident, recurentul nu se încadrează.
La data de 2 decembrie 2004. reclamantul S.V. a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei pronunţate în recurs.
În esenţă, contestaţia în anulare a fost întemeiată pe două considerente, şi anume:
- instanţa de recurs nu a analizat nici motivele de casare invocate în cuprinsul recursului, nici eventualele neregularităţi din sentinţa atacată:
- Decizia atacată cuprinde o eroare preluată de ambele instanţe, care vizează faptul interpretării eronate a textului legii.
În mod detaliat, contestatorul şi-a reiterat şi dezvoltat considerentele pentru care apreciază că, pe fondul cauzei, acţiunea sa este întemeiată.
Contestaţia în anulare este nefondată.
În conformitate cu prevederile art. 318 C. proc. civ., hotărârile instanţelor de recurs pot fi atacate cu contestaţie în anulare, când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul din motivele de casare.
Afirmaţia contestatorului, potrivit căreia instanţa a comis o eroare, interpretând textul Legii nr. 309/2002 din Norma metodologică de aplicare, nu poate fi asimilată cerinţei exprese prevăzută de art. 318 C. proc. civ.
Prevederile art. 318 C. proc. civ., nu vizează greşeli de apreciere a probelor sau de interpretare a unor dispoziţii legale.
A da posibilitate părţilor de a se plânge aceleiaşi instanţe, de modul în care a aplicat nişte prevederi legale, ar echivala cu o cale ordinară de atac, ceea ce este ilegal.
De asemenea, nici susţinerea potrivit căreia instanţa nu s-a pronunţat asupra motivelor de recurs invocate, nu poate fi reţinută, atâta vreme, cât ele au fost analizate la pronunţarea soluţiei.
Faţă de considerentele expuse, rezultă că în cauză, nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 318 C. proc. civ. şi contestaţia în anulare urmează a fi respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de S.V. împotriva deciziei nr. 3069 din 11 iunie 2004 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ, ca nefondată.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2818/2005. Contencios.. Contestaţie în anulare | ICCJ. Decizia nr. 2857/2005. Contencios. Anulare certificat de... → |
|---|
